gazda

Toate rezultatele despre gazda

Există articole în Blog referitoare la gazda.

Există discuţii în Forum despre gazda.

Rezultate pentru gazda în toate tipurile de citate, în ordinea relevanţei şi a calităţii:

După vizita unui don juan

În casa lor când a venit
Avea gazda fată mare...
La plecare - în sfârşit -
Doar o fată gazda are.

epigramă de Nicolae Dragoş din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi epigrame despre virginitate, epigrame despre sfârşit sau epigrame despre Don Juan

Demnitatea nu stă în gazdă.

aforism de Ştefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Demnitate (2016)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antologia aforismului românesc contemporan, ediţia a II-a
40 de aforişti reuniţi într-o colecţie memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referinţă!

Musafirul, de adăstează, gazda îl ospătează.

proverbe armeneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde gazda e frumoasă, şi vinul e bun.

proverbe franţuzeşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi şi proverbe despre vin sau proverbe despre frumuseţe

Musafirul obraznic scoate gazda din casă.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe proverbe despre obrăznicie

Scoală gazdă din pătuţ

Scoală gazdă din pătuţ
Şi ne dă un colăcuţ
Că mămuca n-o făcut,
Foc în vatră n-o avut,
Sâtă deasă n-o avut.

Când sâtă şi-o căpătat
Covata i s-o crăpat.
Ş-o sfădit mama pă tata
De ce n-o tomnit covata;
Când covata o tomnit
Cuptoriu i s-o urnit;
Când cuptoriu o liptit
Anu Nou o şi sosit.

Să ajungeţi multe sări
Ca sara din ia' sară
Şi ca zâua de mâni.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre tată sau poezii despre foc

Musafirul pe musafir nu-l place, iar gazda – pe amândoi.

proverbe armeneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăsă şi plasă, şi peşte, şi colibă şi într-un suflet alergă la gazda lui din oraş. Îi spuse despre norocul ce dase peste el şi începu a se găti să meargă la ostrov. Gazda se sili în toate chipurile să-l oprească de la această otărâre a sa. Fu peste putinţă. Îl trăgea aţa la rele. Până una alta, umplu gazdei două tocitori cu bani. Apoi luă cu dânsul covăţica de piatră şi două pungi pline, şi se duse la ostrov. Cum îl văzu măiastra, îl cunoscu. Înţelese ea că trebuie să fi dat el cu mâna în foc, şi-l chemă la dânsa. Acolo, cu prefăcături, cu marghiolii şi cu viclenii îl făcu de spuse cum are atâta stare. Şi fiindcă flăcăiandrul îşi pierduse capul cum ajunse lângă dânsa, se lăsă să fie mâglisit, şi măiastra îi şterse şi covăţica. Cum se făcu stăpână şi pe acest lucru, porunci slugilor sale să-l huiduiască ca p-o găgăuţă şi îl goni cu ruşine din ostrov. Când se văzu iarăşi dat afară şi înfruntat, nu se putu astâmpăra de necaz, cum de să nu se ţie el, ca să nu fie şi batjocorit, şi cu banii luaţi. Plecă iară la gazdă şi-i spuse toată şiretenia. Gazda îl povăţui să ia pe seama lui o tocitoare de bani din care îi lăsase să se apuce şi el de ceva şi să nu mai umble ca un pierde-vară după icre verzi. Eu nu voi, şi plecă în lume.

Petre Ispirescu în Cei trei fraţi împăraţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!