fulgi

A mâncat viţelul cu fulgi cu tot!

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soluţie

A rugat, sosind acasă,
Să-i facă ceva "uşor".
Ea a pregătit la masă
Fulgi de pui... la rotisor.

epigramă de Paul Constantin (6 octombrie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

În sfârşit veni primăvara. O altfel de primăvară. Nu se luă bine zăpada, când din pământul reavăn răsăriră pâlcuri de floricele albe, gingaşe, ce păreau nişte fulgi încăpăţânaţi care nu doreau să devină simple picături de apă. Cineva le-a zis Ghiocei. Primăvara devreme, ghioceii înfloreau peste tot.

Emilia Plugaru în Oraşul cu ochii de ploaie
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna

Fulgi de lumină
Zburdă prin aer,
Covor de lână,
Trasă prin caer.

Gheaţă strălucindă,
Peste toate ape,
A lunii lucire plăpândă
Invăluie casele albe.

Aievea lungi copaci apar,
Invăluiţi de ceaţă mată,
S-a ivit un nor fugar,
Ca o sclipire de vată.

Repezit un tren murdar,
Lasă-n urmă aburi
Sfărâmand cu fum
Albul altar.

poezie de Aurora Bahan
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colinda paşilor pierduţi

Nouraş zăpadă-n dungi
iarnă dragă când ajungi
dusă-i frunza de prin vii
pe la noi de ce nu vii

Stele cad în Bethleem
să nu cadă toţi mă tem
şi-or veni colindătorii
când s-or naşte visătorii

Dumnezeu poate-a crescut
şi ne-o ţine de urât
ca să dea în noi cu fulgi
nouraş zăpadă-n dungi

Tu-mi ştii pasul pe de rost
iarnă dragă unde-ai fost

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perna cu vise

Peste noapte, perna mea
Spre mirarea mea, a ta
şi-a oricui
a făcut şapte pui
pufoşi şi moi,
care, jucăuşi
ca nişte pisoi,
se ascund după uşi.

Seara, după o joacă năucă
adorm pernuţele pe unde apucă,
pe pat, pe sub pat
în dulap.
şi pe covor.
Cu grijă firească
Le ridic uşor,
Să nu se trezescă.

Culc capul pe pernă
cu părul vâlvoi, plin de fulgi

[...] Citeşte tot

poezie de David Daniel Adam (12 iulie 2020)
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna în prag

m-am trezit de dimineaţă
si deschid fereastra larg...
nu mică mi-a fost mirarea..
iarna o zăresc in prag!

dezbrăcată-i... tremurândă..
cu ochi mari si inghetaţi
cu cinci fulgi acoperită
si cu vântul... ca doi fraţi

ce să fac cu tine iarnă?
nu te vreau... abia mă ţin
lângă soba ce-am incins-o
cu trei ghimpi de trandafir!

astăzi... nu primesc pe nimeni
stau in pat.. citesc Balzac..
povestiri despre moravuri
realist... si nu abstract!

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joc cu perne

Joc cu perne

Peste noapte, perna mea
Spre mirarea mea, a ta
şi-a oricui
a făcut şapte pui
pufoşi şi moi,
care, jucăuşi
ca nişte pisoi,
se ascund după uşi.

Seara, după o joacă năucă
adorm pernuţele pe unde apucă,
pe pat, pe sub pat,
în dulap
şi pe covor.
Cu grijă firească
le ridic uşor,
să nu se trezescă.

[...] Citeşte tot

poezie de David Daniel Adam (18 iunie 2020)
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Târziu, când se trezi, Tocănel moţăia încă după uţă, sub mătură, iar greierul cânta sub pat. Privi pe fereastră şi văzu că se luminase. Ningea - o ninsoare deasă, bătând în albastru - şi sub perdeaua de fulgi văzu cărarea tăiată de el, către poartă, şi cocoşul de lemn care se rotea într-un picior. "Ehei, zise el, ce-o să mai zburăm noi doi când o ieşi luna plină!".
Se ridică în coate şi se răsti la căţel:
- Tocănel! Trezeşte-te, trebuie să ieşim cu sania.
- Acum?
- Chiar acum. Şi să nu-i spui mamei c-am scos soba în ger. Dacă te prind că trăncăneşti, ai de-a face cu mine. Asta am spus-o şi pentru ticălosul ăla de sub pat.

Fănuş Neagu în Târziu când zăpezile sunt albastre
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joc de seară

Ce mare se arată luna
Şi câte stele sunt în jurul ei,
Inimile noastre sunt doar una,
Poţi să o iei pe-oricare vrei.

Se oglindeşte în zăpadă
Al nostru cerc restrâns de fulgi;
Şi nimenea nu vrea să-l vadă
Cum se ridică fără să-l ajungi.

Lumina şi scânteia
Răsar în falnicele creste;
Şi ne-nconjoară luându-ne ideea,
Din minte şi din tâmplele celeste.

A jocului minune ne supune,
Pe laviţa cea fără de odihnă;
Căci timpul vrea a ne răpune
Şi orologiul sună-n tihnă.

[...] Citeşte tot

poezie de Liviu Reti (25 februarie 2017)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!