firmament

Satul îngerilor

Îmi revendic cimitirul
un sicriu la patru ace
o cruce ca trandafirul
şi-o batistă steag de pace

Un sicriu la patru ace
căptuşit cu firmament
îngeri să mă ducă-n braţe
dup-al vieţii accident

Atârnat de firmament
pe crucea ca trandafirul
veşnic am să fiu atent
în rai să-mi duc cimitirul

Ce sicriu la patru ace
mai lasă-mă viaţă-n pace

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (28 martie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rămaşilor...

să pleci de-acasă, să pleci din ţară, să fugi de lume
şi continent
ce nu te lasă, ce stă să doară, ce om, ce nume
ce firmament?!
ce fir de iarbă, ce creangă ruptă, ce colb pe drumuri
ce triste ploi
aştepţi să fiarbă, chemând la luptă, cu mori de fumuri
mocnind în noi?!
că n-ai speranţă, că n-ai răbdare, că n-ai crezare
că nu mai poţi
ce ambianţă cu fund de mare şi chip de soare
te ţin pe loc?!
ce nu te lasă, ce stă să doară, ce om, ce nume
ce firmament
să pleci de-acasă, să pleci din ţară, să fugi de lume
şi continent?!

poezie de Iurie Osoianu (21 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doină incurabilă

Ţara asta n-are vindecare
dorul ăsta-i fără leac
firmament vărsat în mare
e poporul geto-dac

Dorul ăsta n-are leac
de la Roma-n altă parte
căci aşa din veac în veac
am trecut moartea de moarte

De la Roma-n altă parte
firmament vărsat în mare
dusu-ne-am cerul departe
ţară fără vindecare

Dorul ăsta fără leac
decât poate omul drag

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (25 noiembrie 2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Firmament

În singurătate
stau nopţile
şi privesc
bolta senină.
Adun stele
pentru când
voi sta
definitiv
în întuneric.

poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arcadia durerii

Îţi
storc
întunericul
din
haine

Iubito

Iar
tu
împingi
noaptea
sus

Mai
sus

Printre
nori
de

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Interludiu (18 februarie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt o cometă

cu o coadă de lut apărută
pe firmament într-un moft
de luceafăr plin de ifose
ascuns în oraşul mic
pentru o presupusă intimitate
trăind cu bani puţini
scriind zeci de mesaje pe coli
adormite sub frunze de muşcată
uitate în ghivecele din cafenele

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimp în do major

Primăvară primăvară
vaca mea imaginară
cum răsare soarele
sar pe tine florile

Să-ţi smulgă cântările
din tuspatru zările
să-ţi umple găleata iar
cu al veşniciei var

Primăvară pe felie
fi-ţi-ar mugurii să fie
iarba dă din colţ în colţ
şi ne scoală iar din morţi

Şi ne-aruncă firmament
pe-al iubirii continent

sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (10 martie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Firmament dat la maximum

Dragostea-i un portativ
plin de stele muzicale
la pian ultimativ
cântă două portocale

Plin de stele muzicale
iarăşi este firmamentul
noaptea numai în sandale
cântă patu-i accidentul

Iarăşi este firmamentul
la pian ultimativ
începe bombardamentul
dragostea-i un portativ

Plin de stele muzicale
firmamentu-o ia la vale

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (15 aprilie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghinişor antishakespeare

Ghinişor Moldova mea
practic Voroneţul ei
se prelinge ca o stea
scriu şi parcă ies scântei

Practic Voroneţul ei
suflet gând şi sentiment
stoarce raiul de idei
până-ajunge firmament

Suflet gând şi sentiment
se preling precum o stea
dintr-un cer incandescent
sufletul Moldova mea

Practic Voroneţul ei
parcă zburdă printre miei

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2005)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ptolomeu

În timp de ani şi ani de contemplare
Cum veacuri peste veacuri ne atestă,
Cunoscătorul tainelor stelare
Concepe minunata Almagestă.

Pământul stă în mijlocul tăriei.
El centrul lumei este şi rămâne,
Ah! fericită vreme a poeziei
Şi tu Egipt frumos din vremi păgâne!

Planetele sunt candele aprinse
Cu fire lungi de firmament legate,
Planete, soare, toate fermecate,

Pământului ocol îi dă nestinse,
Cum cortului ocol îi dă arabul...
Căci lângă Ptolomeu stă astrolabul...

sonet de Dimitrie Teleor din revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!