fifty shades of grey

The town bewitches you [Oraşul mic te fură-ncet]

The town bewitches you, it's clear,
With its too narrow streets, sometimes,
With stupid people, but sincere,
Who do not know I make sweet rhymes.

Its downtown stylish will appear,
Although rich houses no one meets;
The town bewitches you, it's clear,
With its too narrow lanes and streets.

In the small park, which is so near,
The fraud can't hide among the shades.
The folks don't utter long tirades
And politics they won't revere.
The town bewitches you, it's clear.

poezie celebră de Alexandru Macedonski, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

1

depersonalizare minusculă prin care o sinestezie a timpului ţi se impregnează pe creier.
note de pian ce se înghit.
nu tot ce doare, doare, doare
secunda,
ziua,
eul
şi morţii care nu mă lasă.
gastrită a conştinţei şi cancer al
fi-ului.

poezie de Sergiu Grey
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Feelings

vizualizare

// efect 2D al oraşului prins în ploaie.

rămâneţi în viaţă pentru cei dragi / au spus

şi i-am ascultat. //

contract

// mâinile mele libere scriu pentru tine

poveşti. unele se termină cu moarte.

altele nici nu încep. am făcut un contract. fifty- fifty //

mandown

// au tras cu gloanţe în noi.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

România

Iată, încă o ţară s-a prăvălit zilele acestea în abis,
Moştenitoarea şi-omonima Romei, ale cărei legi bune
Au instaurat o pace tolerantă. Forţa Gri* încă se impune-n
Gândirea omenirii, menţinând naţiile-n spaţiul circumscris

Dreptului şi frontierelor pe un pământ îmbibat de sânge;
O, dintre-ale istoriei aplauze prinse în didactice cleme,
O salut, măreaţă Romă, pe victima multor necazuri şi probleme,
Pe România, odrasla ta! Un copil care nu plânge.

O, Neam Latin! Datoria noastră sporeşte zi de zi, întruna,
La fiecare scânteie-a sufletului tău larg cât neamul omenesc,
Fundamentând pe stânca justiţiei pacea-ntotdeauna,
În vreme ce-n jurul tău ere noi se tot rostogolesc!

Geniu divin! Gloria ta celestă-n nu se va stinge-n veac, române!
Ridică-te, ridică-te, România! Sufletu-ţi, oricum, întreg rămâne!

[...] Citeşte tot

poezie de George Edward Woodberry, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!