fard

Gogyohka

în vremuri vechi
roşu n-a fost slăvit
însă femeia l-a folosit
ca fard
şi a devenit splendoare

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venin

Din straturi de cuvinte puse-n fard,
din frumuseţi cu care se-nconjoară,
răzbat, prin răni adânci, dureri ce-o ard
chiar şi în lumea ei, imaginară.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea mea şi-a pus mărgele

Iubirea mea şi-a pus mărgele
Pe furiş.
Credea poate că aşa
N-o să se mai uite nimeni
Nepoftit
În ochii ei.
Mărgele verzi...

Iubirea mea şi-a pus mănuşi
De dantelă.
Credea poate că aşa
N-o să-i mai vadă nimeni
Nesilit
Mâinile-n tremur.
Mănuşi negre...

Iubirea mea s-a dat cu ruj
Colorat.
Credea poate că aşa
N-o să-i mai caute nimeni

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Chişcari (31 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierduta lumina

lumina zdrentuita
flutura
o pleoapa
vopsita purpuriu
in fard gros
siroind
prin faldul perdelei
compacta
frenetic amalgam de
fotoni ce isi cauta
confuz limpezimea
pierduta
in tulburator
innoptate valtori.

poezie de Luana Craciun
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaf

Aici se află Paul Léautaud,
Mai cunoscut: Maurice Boissard.
În scris şi-n vorbă fără fard,
Avut-a parte de blesteme.
Când l-îngropau: "E prea devreme!"
Au zis câţiva, dar, spus pe şleau,
"E prea târziu", cei mulţi gândeau.

epitaf de Paul Leautaud din Jurnal literar, 1893-1956, traducere de George Budoi
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabula faptului divers

Deci gazela,
Domnişoara,
Se plimba prin junglă,
Seara.
Întâlneşte un leu:
- "Duduie,
Ce pantofi
Şi ce mai cuie,
Sunt dezabuzat şi trist,
Mergem să te fac un twist?"

Îi răspunse,
Prompt,
Gazela,
Împingându-l cu umbrela,
Şi roşindu-se sub fard:
- "Vrei să-l chem pe leopard?
Dumneata te porţi în junglă,
Parcă-ai fi pe bulevard".

[...] Citeşte tot

fabulă clasică de Aurel Baranga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două frânturi

Există un băiat – există o fată
care s-a rătăcit – care s-a rătăcit
pe o mare – pe o mare
de droguri – de zâmbete false
de depresie – de piele cicatrizată
şi de abuz – şi pătată de
fizic – fard

ei se potrivesc ca
două bucăţi ale unei inimi frânte.

poezie de autor necunoscut/anonim (S.U.A.), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ridică privirea

Sunt ploi care cad pe suflet şi ard
Dulceaţa de blânde poeme,
Desprinsă-i speranţa de chip, ca un fard,
De doruri în jertfe supreme.

Se-aşează durere în cearcăne-adânci
Şi inima-i grea ca o dală,
Pe cuget apasă mormane de stânci
Şi ele devin catedrală,

Dar stele pe cerul iubirii mai sânt,
Din toate-i vreuna rămasă ;
Ridică privirea strivită-n pământ
Să guste lumina ce-o lasă!

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (19 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata cu hribi

Piatră... piatră... doi ocnaşi
nesăraţi la drumul mare
cu soldaţii pe cărare
prin gamele instruiţi.
Se-aud paşi din buza ta
Se-aud paşi cu fard de piatră
Ud din sec de limbă seacă
spuza care ne-a vorbit
Ziar sub litere îmi latră
Geană-n ochi noroc de-or vrea
Hai la vatră să ne ţesem
din scântei ocnaşa stea.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când amintirile mă ard

Am stat cândva pe strada aceea,
La colţ aveam un gard de fier,
Iubeam nespus de mult aleea
Şi-aveam un vis de palmier!...

Tânjesc la zilele cu fard,
Când mă-mbăta grădina mică,
Suind pe-o nalbă ca stindard,
Un şorţ frumos de la bunică!

Şi-aş vrea sălbatic şi hoinar,
Să fiu sfioasă levănţică,
Acolo-n pumni de buzunar,

Pornit pe joacă, revanşard,
În curtea-aceea subţirică...
Când amintirile mă ard!

poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!