emo phillips

Când eşti poet

eu pun emoţii
în poezii
şi exprim sentimen
te simţi poet
care se joacă cu inima
cititoru
lui îi dedici această menire
sunt emo
ţii să fie neobişnuite (!?)

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simplu

Te voi invita la o cafea
simplă, fără zahăr.
E o dimineaƫă de vară,
pe malul mării noastre.
Două şezlonguri răsfăƫate
aşteaptă la umbră
trupurile noastre fierbinƫi.
Rostim cuvinte şi emoƫii,
în mii de culori...
E felul nostru simplu
de a ne spune.
Bună dimineaƫa!

poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre tine

Mi-am dorit doar să ating fericirea
Dar tu ai insistat că merit mai mult.

Am crezut că e simplu sa fii tată,
Şi-atunci mi-ai arătat că pot să şi zbor.

Şi câte şi mai câte am ânvăţat cu tine
De când îndeplinesc acest rol.

Îmi doream o viaƫă simplă, fără mari emoƫii
Şi m-am trezit cu tine în războiul stelelor.

Trebuie să recunosc, am avut mult noroc
Şi o inima mare alături de mine, mare cât inima ta.

Am să cer o dispensă pentru mai multe vieƫi
Ca să-ƫi pot mulƫumi pentru că eşti.

poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mătrăguna leuştean

Mă închid undeva, într-un butoi, într-o pasăre - totuna.
Lacăt de biserică sau lacăt de ocnă,
un drum înapoi.
Îmi trece el, poemul, chiar atunci cînd luna
îmi fură din mazăre. Şi ajung la tine, bună sau nebună.

Dumnezeul meu. Ai crezut vreodată, că de la sensibili
vom ajunge emo? Taci, femeie mică.
De-al dracului croi. Kazimir Malevich nu s-a temut de
liniile grosolane. A fost incredibil...

Ţi-e frică de vîrcolaci? Acelaşi pământ întors cu lopata.
Vezi, necredinciosul? Care te tot vinde...
Văd, dar nu mi-e frică, eu îl am pe tata şi-atunci când
îi prinde, le face fundu' roşu. Luna sângeroasă

a murit de foame. Sst. În mazăre dracul, pare rândunică.

poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emo

M-automutilez, cu sufletul fachir,
Până ce nu mai simt nici aer, să respir,
Să fiu crezut curat şi gând şi trupul cast,
Mă dăruind complet, oricât mi-e de nefast.
Adorm pe pat de cuie şi vorbe, le înghit foc,
Stau strajă ziua toată, cu ochi ţintiţi pe-un loc,
Mă călcând în picioare, oricine vrea spectacol;
Că rănile nu dor şi aşa mi-e scris de-oracol.
Sunt pe un crucifix, cu cap în jos, minţi gol
Şi am piron săgeţi, de amor fără de rol,
Să joc măcar un act din drama scrisă rău,
Că m-ai uitat zvârlit, o vechitură, nou.
Mi-am ars şi mâini, picioare, să nu mai am aripe
Cu nerv, uitând că doare, de-ar vrea să înfiripe
Un elf dintr-o speranţă, cenuşă fin purtată
Şi aştept cuţit să pice în inima-mi pe o roată,
Să-mi merit eu greşeala, de arunci... la ochi legată!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Război mascat

Stau unii-ascunşi după cuvinte
Şi toată ziua-njură şi ne minte.
Războaie duse ziua, fără arme,
Iar lumea buimăcită, parcă doarme.

Întâi au luat în râs limba română,
Răvăşindu-i cuvintele în ţărână,
Dar ele încolţesc la loc ca florile,
Spre disperarea duşmanilor adunaţi ca ciorile.

Au râs apoi de Mioriţa noastră,
Că e prea Emo şi mult prea Măiastră
Şi pică prost la nişte stilaţi capitalişti,
Care vor să vadă consum, nu feţe cu ochi trişti.

Au râs pe rând de toate câte-avem,
De daci că aveau casele de lemn,
De domnitori, de datini, de ţărani
Şi ne-au satirizat strămoşii pentru bani.

[...] Citeşte tot

poezie de Dorel Bîrsan (15 ianuarie 2019)
Adăugat de Dorel Bîrsan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conversaţie

- Ce faci?... De când nu te-am văzut,
eşti mai frumoasă ca oricând!?...
- Hai las-o moartă, te-am crezut
la început... când mă făceai, crezând!

- Dar nu-i adevărat! Te-am vrut mereu,
mai mult decât acum! Am remarcat
că fără tine, totu-mi este greu!...
- Termină, mi-ai mai spus, ai încercat...

- Ce gaj să-ţi dau, ca să mă crezi, acum
când nu mai ştiu de mine, de nu eşti?
Alerg pe străzi, mă port ca un nebun!?!...
- Te ştiu, e vechiul truc... când mă pofteşti!

- Şi dacă îţi promit etern, iubirea?...
- Hmm... parcă nu ai mai făcut-o?!
- Nu, pe atunci nu o ştiam; că fericirea
are un singur nume... şi-am avut-o!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!