elegiac

Tristeţe automată: un robot elegiac.

Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel elegiac

RONDEL ELEGIAC

De ce plângi, suflet, când te doare
Palma celui ce l-ai ocrotit?
Că nimeni nu îţi dă crezare,
Din cei care te văd răstignit!

Când vezi c-ai rătăcit cărare,
Cu mizerii morale stropit,
De ce plângi, suflet, când te doare
Palma celui ce l-ai ocrotit?

Nu primeşti justă apărare
La fapta ce-ndelung ai trudit
Şi te clatini de îndurare.
Cu pumnalu-n rană răsucit,

De ce plângi, suflet, când te doare?

Maria FILIPOIU

poezie de Maria Filipoiu din Rondeluri
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricine s-a născut în Maremma, cunoaşte viaţa, moartea şi miracolele tarantulei, păianjen elegiac şi rătăcitor, mai puţin periculos decât ceea ce imaginaţia populară ar crede.

Vincenzo Cardarelli în Villa Tarantola, traducere de Simona Enache
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui poet - care-şi citeşte versurile pe un ton elegiac

De ce bardul, când citeşte,
Brusc devine plângător?
Să vă spun: compătimeşte
Publicul auditor.

epigramă de Mircea Pavelescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doina este cântecul elegiac al străbunilor, în timp ce hora e dansul nostru lirico-ritmat, iar sârba este joc al spiritului românesc.

citat din Maria Tănase
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Victor Eftimiu, care-şi citeşte versurile pe un ton elegiac

De ce Victor, când citeşte,
Brusc devine plângător?
Să vă spun: compătimeşte
Publicul auditor.

epigramă de Mircea Pavelescu din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Novembre

De la toamnă o posibilă avertizare,
orice fiinţă vie mai şi moare
începe prăbuşirea cu-o paloare
ce, pe furiş, e preschimbată-n gălbinare,
natura-n jur, treptat, se descărnează
armăsarul Soartei a cumpănă nechează,
frunze cad vibrând scrisoare de adio,
vegetalul se răzbună pe mareea bio
şi creştineşte, elegiac, cu lacrime şiroi
bătând mătănii crede în lumea de apoi...

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te dezbraci

Când te dezbraci îmi pari pe ape nufăr,
Iar ochii mei în lacuri se prefac.
Te sorb cu sete, dionisiac
Şi nudu-ţi pun în al retinei cufăr.

Când te dezbraci miroase a gutuie,
Pe bolt-alei de stele înfloresc...
Buchet de mângâieri îţi dăruiesc
Şi-n vene, val de arşiţă îmi suie..

Când te dezbraci îmi pari o catedrală
În care îngeri picotesc cuminţi.
Eu -pictor iconar- ieşit din minţi
Uitând de şevalet şi de morală

Îmbrăţisându-te, elegiac,
Păcătuind, cu mine te îmbrac.

sonet de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastel elegiac

bătrâni plecaţi sub ţărâne;
cu degetele articulate morţii
încrustând harpe bătrâne,
violentelor tăceri în datina sorţii.

la căpătâi tot strigăt de arbori,
strigăt vegetal-n eclipsă de auz.
liniile vieţii rămân fără de candori,
tristeţi colţuroase atacă luna abuz.

peste gânduri, goluri lunecă
cer delirant şi niciun răspuns;
lunecă îndeajuns şi-n mânecă,
nicio schimbare, nici în ascuns.

o, şi frigul fuge auzit pe fereşti...
ochiul se converteşte-n oglindă
şi norul de nord pe frunţi omeneşti
trage toamna în metalică colindă.

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă încântată

Amarnic se sfârşeşte anul
Cu auriul vin şi fructe de grădină
Pădurile tăcute-şi ţin aleanul
Şi-s singurii tovarăşi fără vină.

Ţăranu-şi spune: Este bine.
Voi clopote de seară lungi şi liniştite
Mai daţi curaj celor creştine.
Salut un stol de păsări obosite.

E anotimpul dragostei suave.
Pe-albastrul râu în jos o barcă
Se-nşiruire imaginii grozave -
Tăcută-n linişte se duce parcă.

Comentarii

Unul dintre poemele "frumoase" ale lui Trakl, dominat de imagini armonioase, uneori exuberant de solemne şi de un limbaj pozitiv. Structura formală creează un ton melodic popular în trei strofe, fiecare cu patru versuri în rimă încrucişată. Deja titlul dă un motiv de încântare, cu o imagine pozitivă a toamnei care, de obicei la Trakl, indică întunecarea, decăderea şi ruina.
Venirea toamnei este "încântată" acum - ceea ce, de asemenea, indică faptul că este, probabil, doar artificial înfrumuseţată. O asemenea interpretare îndepărtată ne conduce la penultimul vers al poemului, în care observăm un ton ambiguu: "Se-nşiruire imaginii grozave" - care poate fi înţeles ironic, dar cu siguranţă şi afirmativ.

[...] Citeşte tot

poezie de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!