dintr-un om nu pot fi ucise

Inscript

Dintr-un om pot fi ucise numai cuvintele ştiute de el,

Dintr-o piatră nu se poate ucide nimic,

Dintr-un cais numai câteva caise.

Luptătorule, îţi zic, dintr-un om nu pot fi ucise decât cuvintele ştiute de el!

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise ucise

Poezia e un munte nemaivăzut
Când sus, ajungi de pană ostenit
Luneci în van îngândurat
În praf în talgerul lui Eol balansat

Căutând sensul destinului primit
În cuvinte născute în vise
Pe file cu cerneală ucise
De clipe în lume interzise

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbete ucise...

Demoni pentru lume s-au incăierat
Pe Dumnezeu l-au împărţit,. tăiat
Sub cerul trist şi însângerat

Dezbinând cu zarurile de plumb
În religii ce aruncă cu colb
Robindu-ne ochiul zălog şi orb

La zâmbetele ucise de foame
Iertate prin moschei şi catedrale
Cu măştile luxoase de icoane

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a v-aţi ascunselea prin mine

calc pe sfera aceasta cu multă gravitaţie
la un alt nivel ca un joc nesfârşit
de-a cercul
între doi pereţi de gând
involuţii recesive dintr-un altfel de ieri
zac săltăreţe pe un fir de lumină
dintr-un sens în altul
precum o regulă a dezordinii

la un capăt de tunel întunericul
de gradul opt pe scara vieţii cerne
din cer în cer prin fiecare orizont
îmi foşneşte sângele în urechi
ca prin aorta unui zeu fluture

tot felul de splendori ucise de un penel
pe o pânză de tarantulă

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumini ucise

Am râs... si asta-i terapie
Intr-un tunel unde nu ştie
Chiar nimeni, unde-i suspendată
O luminiţă, mic brodată
Cu raze vii imaginare,
Speranţa zilei următoare
Răsaduri de viaţă nouă
Si râdem, nu vedem că plouă.

Deasupra noastră a tuturor
Destinul e năucitor....
Un malaxor in care vise
Ascund luminile ucise.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între plecări ratate

desculţ de gânduri
m-am aşezat pe malul râului
desenam pe nisip chipul palid al lunii
pe tălpi adunasem cenuşă
din vise furate, din vise ucise
uneori smulgeam frunzele vieţii
dintr-un suflet neîmpărtăşit
lumina se scurgea agonic printre tâmple lumii
întârziasem a plecare
când m-am întors, nu m-am regăsit
sub pleoape curgea neliniştea universului

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiri ucise pe pământ

Doar amintirea poate să-ţi măsoare
Prin viscolul plecării fără sens,
Clipa în care-ai inventat ninsoare
Peste destinul ce ţi l-ai ales.

Doar amintirea te mai ţine minte,
Şi-ţi caută în cioburi de oglinzi,
Sărutul îmbrăcat în vechi veşminte
Cu care iernii veşnice te vinzi.

Şi dacă nu-ntelegi, de vină nu e
Răceala ce-ai lăsat-o în cuvânt,
Ci... poate, o greşeală care-ţi suie
La cer, iubiri ucise pe pământ.

poezie de Elena Victoria Glodean
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vremea speranţei ucise

E ropot de ploaie de vise
Şi fulgere-n minte îmi vin,
E vremea speranţei ucise,
E timpul menit să mă-nchin.

Genunchi-mi sărută cu teamă
Granitul tocit de pe drum
Şi drumul începe să geamă
Că-ncep a-l iubi la costum.

O rugă-mi atârnă de buze;
De ce nu se-nalţă la Cer?
Silabele mele-s lăuze
Şi nu mai plutesc în eter!

O ploaie de vise nebune
Ce pare acum c-a trecut,
Genunchii-mi încep să se-adune
Din drumul atât de tăcut.

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gând

nu pot citi mai înţelept decât
în limba mea
faimoşii cuvântului au numit-o
patrie
comoară
duminică
seif în care ţin valorile
cărţi ofrande sufletului

nu pot scrie decât dintr-un
dor
sonor mugur înflorit
pe o creangă de cais

scrie mână
dreaptă
cu folos
minţii şi inimii

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-aş vrea veşmântul rupt din cerul pur

Mi-aş vrea veşmântul rupt din cerul pur,
Ţesut din aur şi argint şi umbre,
Tivit cu soare, noapte şi azur,
Şi cu paing de raze şi penumbre,
Şi la picioare-aş vrea să ţi-l aştern,
Dar sunt sărac - şi nu am decât vise!
Să calci uşor când visele se cern,
Căci calci pe vise - şi pot fi ucise!

poezie celebră de William Butler Yeats din Vântul printre trestii (1899)
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!