Poezii despre concubinaj
Rezultate pentru concubinaj în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
USL 2.0, un avorton politic născut de plagiatorul Victor Ponta (PSD), liberalul roșu Călin Popescu Tăriceanu (PLR) și zootehnistul Daniel Constantin (PC), omul de casă al Varanului (turnătorul Dan Voiculescu, aflat la închisoare)
Fiind rodul doar al urii,
"Polimit" contra naturii,
"Conceput" prin "adulter"
Între doi și-un fermier,
Într-un grav concubinaj
Și născut prin "chiuretaj",
Scos de două "maștere",
A murit la naștere.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire, Politică și politicieni (17 noiembrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre naștere
- poezii despre zootehnie
- poezii despre social-democrație
- poezii despre roșu
- poezii despre politică
- poezii despre plagiat
- poezii despre natură
- poezii despre liberalism
- poezii despre concubinaj
Anotimpurile singurătății
nu mai e nimic de făcut,
anotimpurile trăiesc în concubinaj,
s-au estompat undeva, cândva,
într-o zi fără soare
laolaltă cu toate visurile
unei generații,
aspirațiile au devenit utopii,
chiar vocea îmi sună ca doaga
unui butoi beat de singurătatea
antichității,
ca o veche placă de vinil rotindu-se ciudat,
repetându-se,
pe un pick-up bolnav
de Alzheimer,
nervii mi s-au tocit ca șinele
tramvaielor de periferie,
care deraiază mereu de la subiectul
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre singurătate
- poezii despre iubire
- poezii despre șampanie
- poezii despre voce
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre tramvaie
- poezii despre povești de dragoste
- poezii despre mâini
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Poeții și moartea
Adesea, ca-ntr-o scenă rituală,
poeții dorm cu moartea pe pământ,
dar moartea-i moarte, n-are istoveală,
semnând cu ei un tainic legământ:
să-i dea mereu raport și socoteală!
Și-ncet, prin versul lor zglobiu,
salută moartea-n pas de defilare,
ducându-și mâna dreaptă la chipiu,
știind că moartea multă minte n-are,
cutremurându-se de ochiul ei șerpiu!
Trăind cu ea-n concubinaj rebel,
se hârjonesc în public și se-njură,
dar moartea-i trece zilnic pe-un tabel,
căci, de la legământ, ades abjură:
ea n-are mamă, dor, nici cerebel...
Să le cosească drum spre țintirim,
în zelu-i frust, ea noi dovezi adună,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre moarte, poezii despre poezie, poezii despre versuri, poezii despre timp, poezii despre somn, poezii despre ochi, poezii despre muzică sau poezii despre mamă