cintec despre moldova

Dragoste

Fă-te cîntec de vifor
pentru cei care fi-vor

suiţi peste crestele
vremii aceste.

Fii sălbatecă fată,
libertate visată,

fii răcoare-n pîrjoluri,
cale dreaptă-n ocoluri.

Fă-te cîntec şi cîntă
pentru cin' nu cuvîntă".

★ ★ ★

Ce frumos s-a-ntîmplat
cîntecul adevărat.

[...] Citeşte tot

poezie de Nina Cassian din volumul, Sufletul nostru (1949)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebare: Ce trebuie să luăm aminte despre Moldova?

Răspuns: 1). Precum Ardeal, aşa şi aceasta are îndestulare de vin, pământul gras, heleştee, bivoli şi munţi îmbogăţiţi cu aur şi argint, aşijderea păduri, pomăt mult, de tot felul de dobitoace şi mulţime de miere, cai turceşti şi rumâneşti. Lungimea este de 35 de mile şi lăţimea de 28. Mai demult această ţară se numea Dakie Ripensască (sau Alpest rasască), după aceea, de la multe feluri de neamuri, se numea Gepidia şi Goţia, iar de unguri Kumania. Partea despre miază-noapte, pentru apa Moldovei şi muntele Ceahlăului, anume Moldova, iar partea despre amiază-zi, anume Valahia de peste munţi, care, până la anul 1449, da bir ungurilor, iar apoi dă turcului, pe fieştecare an: 58.000 galbeni italieneşti, cai 500 şi şoimi 300. (...)

4). Locul cel dintâi în Moldova se numeşte Iaş sau Eş, care este Mitropolia a tot Principatul, aproape de apa Prutului, ce se numea mai demult Hierasum, unde este curtea Prinţului, pentru care însuşi Traian împăratul în cărţile sale face arătare că ar fi zidită înainte de naşterea lui Hristos, pentru locuirea comisului romanilor şi a străjilor lui, în care curte se numără 16.000 de odăi. (...)

5). Iaşul a luat nume de la străjile romanilor, ce se chemau iaziges şi de la şanţul cel de bătaie, întru care oraş este scaunul arhiepiscopiei.

Amfilohie Hotinul în De obşte gheografie pe limba moldovenească scoasă de pe geografia lui Buffier, Despre Moldova (1795)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinerii români susţin că sunt slavi, evrei, armeni, nemţi, orice; dar nu pot fi români, românii nu pot crea, nu pot judeca; românii sunt deştepţi, sunt şmecheri, dar nu sunt nici gânditori, nici creatori. Dacă le pronunţi vreun nume despre care se ştie sigur că e românesc, au alte argumente. Este din Oltenia? Sânge sârbesc. Este din Moldova? Moldova întreagă este slavizată. Din Transilvania? Sânge unguresc. Cunosc câţiva moldoveni care spun cu mândrie: am sânge grecesc, sau: "strămoşu-meu a fost rus". Singura lor şansă de a fi oameni adevărati este de a-şi dovedi că originea lor nu este curat românească.

citat celebru din Mircea Eliade
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strădania regimului comunist de a crea, în Moldova Sovietică, o naţiune diferită de cea românească a fost zadarnică. Moldovenii din stânga Prutului n-au reuşit să ajungă... naţiune. Au fost şi rămân... populaţie. De aceea, tot ce se numeşte, pe bună dreptate, în România naţional, în Republica Moldova ar trebui să se numească... populaţional! Bunăoară, premiul Populaţional pentru literatură...

Efim Tarlapan în Pro-scris, interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imn lui Zamolxe

Aprindem rugul sacru, vorbim cu Dumnezeu.
La focul lui Zamolxe, s-or aduna mereu,
în nemurirea lor, străbunii daci eroi,
îşi vor găsi sălaşuri de suflete în noi.

(Refren 1) Zamolxe-i Domnul nostru, cu El o să renască
Ardealul, Moldova şi Ţara Românească.

Stăpâne Doamne, stăpâne, noi ne gândim la tine,
punând la cruce soare, scăpat-am de suspine.
Şi falnic stirpea noastră, aşa o să rodească,
din rug sacru ne-ntoarcem la legea strămoşească.

(Refren 1) Zamolxe-i Domnul nostru, cu El o să renască
Ardealul, Moldova şi Ţara Românească.

Când soarele răsare pe creste în Carpaţi,
nemuritorii daci în noi sunt întrupaţi.
Avem inimi de foc căci stirpea strămoşească,
a înviat acuma în stirpea românească.

[...] Citeşte tot

cântec, versuri de Octavian Sărbătoare (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inapoi Moldova rusa

Hai Stefane, te ridica,
Fiii iti calcara slova,
Vino sa vezi ce mica
Ne-a ramas Moldova.

Ca decand pe lume santem noi
Tara noastra la rascruci e pusa,
Insa astazi cerem inapoi,
Inapoi Moldova rusa.

Fratii mei moldavi din Chisinau
Eu cu lacrimi si cu sange va scriu voua,
Despre tara noastra-mi pare foarte rau
Ca se-mparte astazi in doua.

Eu nu pot dori nici o femeie
Cum mi-e dor de tara mea,
Si deaceea n-accept o idee:
S-o imparta-n doua cineva.

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Calciu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu uitaţi! Ţara română, E şi-n Caliacra, şi-n Durstor! Eu nu văd aici, nici curaj, nici patriotism, numai himere vadimiste. [...] | Citeşte tot comentariul

Ghinişor antishakespeare

Ghinişor Moldova mea
practic Voroneţul ei
se prelinge ca o stea
scriu şi parcă ies scântei

Practic Voroneţul ei
suflet gând şi sentiment
stoarce raiul de idei
până-ajunge firmament

Suflet gând şi sentiment
se preling precum o stea
dintr-un cer incandescent
sufletul Moldova mea

Practic Voroneţul ei
parcă zburdă printre miei

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2005)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coşbuc s-a oprit în loc s-asculte. Ei au trecut pe lîngă el fără să-l bage în seamă - femeia depănîndu-şi cetania ei de mustrări, bărbatul însemnîndu-i clipele de odihnă cu veşnica încheiere:
N-avem pămînt!

Şi pe cînd ei se adînceau în zare, din vechile lor suferinţi un cîntec nou se urzea în marele suflet al poetului

Alexandru Vlahuţă în Noi vrem pământ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schija frumuseţii

Despre femeie nu se poate vorbi decât cu mâinile

despre femeie nu se poate cânta decât cu lacrimile

despre femeie nu se poate lupta decât cu ochii

despre femeie nu se poate iubi decât cu inima

despre femeie nu se poate scrie decât cu soarele

despre femeie nu se poate naşte decât cu moartea

despre femeie nu se poate ruga decât cu Dumnezeu

despre frumuseţe numai adevărul

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (6 martie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naşterea lui Eminescu

Ciudată noapte simt că o să fie
şi-o să trăznească în dicţionar,
la noapte, în Moldova mijlocie,
se naşte Eminescul nostru iar.

A fost sortit să vină-n cea mai dulce
şi-n cea mai sfâşiată dintre ţări,
pleca-vor toţi ai zilei să se culce
şi-l vor primi strămoşii lui călări.

Aşa firesc se-ntâmplă nefirescul,
pământul nostru suferă adânc,
la Ipoteşti se naşte Eminescu
şi-n toată România mame plâng.

La noapte, dintr-un pântec şi o slovă,
se naşte steaua celor ce-au tăcut,
îngenunchez, în faţa ta, Moldovă,
şi mâna mult lovită ţi-o sărut.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu (15 ianuarie 1982)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!