cadru

Don Siempre (se întoarce ameninţător către Halat): Şi tu ce vrei, inimă de cârpă? Îmi dai lecţii? Crezi că nu ştiu din câţi doctori se compune o boală?
Vocea de bas (aspru): Măsoară-ţi cuvintele! Vorbeşti cu un cadru de conducere!

replici din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venera (se opreşte din dans, afectată, privind spre "Ofiţer"): Ah, nu se poate! Dar e o mojicie fără seamăn! Imbecilul acesta mă jigneşte!
Lady Robinson (râde): Ţi-a trebuit cadru militar activ!
Venera: Dacă e activ, atunci de ce stă aşa pasiv?
Lady Robinson: E vina ta! Dansezi ca o paraşută!

replici din piesa de teatru Lady Robinson Bar (Insula femeilor), scenariu de Valeriu Butulescu (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nina (tandră): Sunt iubita ta...
Mişu (speriat): Nina, te rog!... Fără intimităţi... Suntem în orele de serviciu...
Nina (mângâindu-l galeş, provocator): Chiar nu vrei nimic de la mine?...
Mişu: Vreau ştiri de pagina întâi!
Nina: Scrie că te iubesc...
Mişu: Ştirea aceasta mă lasă rece! Nu prezintă interes public!
Nina: Ticălosule! Aşa apreciezi tu sentimentele mele?
Mişu (oficial): Nina! Să păstrăm discuţia într-un cadru principial şi decent...

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poporan: Am adaptat zootehnia mioritică la modelul american! Ciobanii noştri păzesc oile, sprijiniţi în bâte de beizbol!
Opinia: Stop cadru! Opreşte, Mişule! (Către Poporan). Domnule senator! Reluaţi vă rog ultimul pasaj. Dar nu mai pomeniţi de americani!... Suntem în Uniune! Varianta aceasta e depăşită...
Poporan (atârnat pe stea): Vreţi să fac referire la ruşi?
Opinia: Nu! Referiţi-vă la popor! Poporul a început revoluţia!
Poporan: Doamnă! Îmi pare rău! Revoluţia am început-o eu! Am brevet! De aceea am fost ales în funcţia de erou naţional!

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opinia: Bună ziua. Ne cerem scuze! Am dat buzna! Ar trebui să vă puneţi sonerie!
Nerva (încurcat): Bună ziua! Şi noi ne cerem scuze! Domnul senator încă se reculege...
Opinia: Foarte bine! Mă bucur că l-am surprins într-o ipostază de maxim interes public! (Către Cameraman). Motor, Mişule!
Nerva (încurcat, încearcă să-l oprească pe Cameraman): Nu! Vă rog frumos! Mai bine serviţi o gustare...
Opinia (aruncă o privire dispreţuitoare spre produsele alimentare): Suntem trust de presă independent! Capitalul nostru social este de o sută de miliarde de lei vechi! Vreţi să ne cumpăraţi cu fursecuri? (Către Cameraman). Motor, Mişule!
Nerva: Liniştiţi-vă, doamnă! Am pregătit şi ceva numerar. (Îi dă plicul cu bani).
Opinia: Stop cadru, Mişule!

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Andrei: Uite, scumpo, primarul ne-a dat, în sfârşit, aprobările pentru cumpărarea terenurilor acelea...
Maria: Ştiu, tată, am aflat. Dar tu ştii de ce ne-a dat aceste aprobări?
Andrei: Desigur, din cauza ta, din cauza misiunii voastre...
Maria: Şi ţi se pare corect?
Andrei: Nu chiar, scumpo, dar tot e bine că le-am obţinut... Dacă nu era misiunea asta a voastră, nici acum nu le aveam în mână; Primăria se mişcă mai greu în cazul aprobării cererilor cetăţenilor de rând, dar pentru voi, că sunteţi acum cetăţeni de onoare ai municipiului, a mers rapid, s-a rezolvat pe loc, cât ai bate din palme... Oricum, ce zici, să mai cumpărăm terenurile alea?
Maria: Nu ştiu, tati; treaba ta, faci cum crezi. Eu o să plec în misiune şi deci, nu te voi putea ajuta. Dar ştii ce; mai bine cumpără-le! Nu pentru animalele astea de aici, din apartament, astea pot rămâne aici, nu ne deranjează... Ce-ai zice însă de nişte delfini, elefanţi, tigri, lei, zebre, girafe, foci, urşi polari etc...?!
Andrei: Ah, draga mea, încă n-ai renunţat la ideea asta?
Maria: Serios, tati! Acum ai avea banii necesari achiziţionării şi îngrijirii acestor animale; şi mult timp liber... Iar cum domnul director te va sprijini, la fel şi Primăria... Ce te-ar împiedica?
Andrei: Nu ştiu; să văd... Mă mai gândesc. În orice caz, măcar am aprobările necesare, deci oricând voi dori să demarez afacerea, va fi posibil, nu voi mai întâmpina piedici.
Maria: Nici una, tati!
Lucian: Plănuiţi să vă deschideţi o grădină zoologică?
Andrei: Nu chiar; mai curând, o mini-rezervaţie naturală. Una în care animalele vor fi tratate corespunzător, cu toată atenţia necesară; ne vom strădui să le asigurăm un cadru adecvat, cât mai apropiat de mediul din care provin şi spaţiu suficient... Dar, deocamdată, astea sunt doar planuri...
Maria: Planuri pe care, în cel puţin 13 sau 15 ani, cât va dura misiunea noastră, le-ai putea concretiza, tati.
Lucian: Ar fi foarte interesant.
Andrei: Tot ce se poate; sau se va putea. Ar trebui să angajez şi personal calificat, nu ne-am mai putea descurca singuri, ar fi prea mult doar pentru noi...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!