aroganţă

Invocaţie...

Amăgitoare speranţă,
Împlineşte-mi visele frumoase,
Nu mă transforma în zdreanţă,
Pentru umila mea aroganţă.

poezie de Valeria Mahok (10 aprilie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Aş îmbrăca Natura în straie de speranţă,
Iar oamenii i-aş face pe drept răspunzători
Că plini de fumuri, fiţe, că plini de aroganţă
Distrug adeseori...

poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Guvernul Grindeanu (PSD + ALDE) a dat ordonanţa de urgenţă nr. 13/2017 pentru a-i scăpa de puşcărie pe politrucii penali (pamflet)

Cu nespusă aroganţă,
Prin această ordonanţă,
Ăst guvern neruşinat
A dat liber la furat!

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (31 ianuarie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea e un dialog

976

Moartea e un dialog între
Spirit şi ţărână. Cu aroganţă,
"Dispari," spune Moartea. Spiritul, " Doamnă,
Mai am o misiune şi-o speranţă."

Moartea are îndoieli – şi vine cu argumente.
Spiritul se îndepărtează de pământul orb,
Lăsând în urmă, pentru evidenţă,
Un pardesiu de colb.

poezie clasică de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vertical

Şira de spinare poate să cadă oricum
dar nu în genunchi, sângele nu se-ncovoaie,
ochiul numai sub o singură pleoapă se poate trage. A lui.
Sunt viu şi colorat de pofte ca un veston de grenadir,
sunt viu şi aştept iarba
la gura morţii, ca la gura sobei.
Poţi sângera cu aroganţă, poţi fi
în vrajba dintre întuneric şi viaţă
martorul
inflexibil.
neiertător
vânzător de indulgenţe...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Internată în stare gravă la doctoriţa Oprea Gabriela, de la Clinica de Gastroenterologie a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, în urma unui accident vascular şi cu diabet sub tratatment, mamei mele i s-a adus miere la micul dejun

Aici, în loc de excelenţă,
Ai parte de incompetenţă,
Suficienţă, aroganţă,
Renunţi la orişice speranţă,
Căci în spital, putem conchide,
Incompetenţa chiar ucide.
Pe ei cu ochii de nu eşti,
Tu ortul popii îl plăteşti.

pamflet de George Budoi din Medicii şi medicina în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (5 octombrie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stimabilii

Stimabilii mei dragi, inestimabili
Am eşuat în încercarea mea
De-a vă evalua cu câte-o stea
Să ştiţi că-mi sunteţi şi incomparabili!

Deci, prin urmare, v-am cadorisit
Cu vreo cinci stele, maximul posibil
Şi m-am semnat apoi cam ilizibil
Pe diplomele voastre, aurit...

De preţioşi cu preţiozităţi e plină
Această lume plină de inflaţii,
De aroganţă şi de inflamaţii,
Şi lumii nu-i imput această vină...

poezie de Petrică Conceatu din Volum în lucru - "Noua Geneză" (20 septembrie 2017)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fulg năuc

Fulg năuc ce te-ai desprins
Dintr-un nor alb şi pufos
Şi te crezi de neînvins
Că te uiţi de sus în jos.

Tu priveşti cu aroganţă
Spre sărman, spre venetic,
Că ai inima de gheaţă
Şi nu-ţi pasă de nimic.

Te roteşti fără-ncetare
Şi te laşi purtat de vânt
Eşti micuţ, dar te dai mare
Când pluteşti peste pământ.

Dar fără să bagi de seamă,
Fulg de nea nesăbuit,
Ai căzut la mine-n palmă
Şi pe dată te-ai topit.

poezie de Octavian Cocoş (19 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Milă şi compasiune

Mila vine din frică, compasiunea este iubire.
Mila se naşte din urmarea perceptelor, compasiunea se naşte din propria fiinţă.
Mila este judecată şi aroganţă, compasiunea înţelegere.
Mila poate fi practicată şi calculată, compasiunea este spontană.
Mila vânează rezultate, compasiunea este rezultatul.
Mila întreţine suferinţa, compasiunea o vindecă.
Mila este boala, compasiunea leacul.

poezie de Paul Avram
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E prea mult

Când mulţi se războiesc pentru putere
şi-şi caută forme de înlăturare incorecte,
seamănă cu o lamă de cuţit înfiptă pe la spate,
o lipsă de credinţă-n Dumnezeu,
o vânzare la mezat a poporului răbdător.

Aproape că nu mai înţeleg ce vor
când aceeaşi moarte îi pândeşte
şi sfârşesc cu gândul încărcat de aroganţă,
de nu li se mai vede capul
unde trebuie pusă crucea.

De fapt în urma lor rămâne viciul
şi lupta între urmaşi,
e prea mult şi pentru iertare.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!