aşteaptă

Aşteaptă... mai aşteaptă

Aşteaptă, mai aşteaptă
Primi-vei un răspuns
Vei auzi o şoaptă
Stăpânul nu-i ascuns.

Aşteaptă cu răbdare
Cântând spre slava Lui
Şi fără-ngrijorare
Spre Paradis să sui.

Aşteaptă împlinirea
Căci va veni-n curând
Să-nfăptuieşti slujirea
Cu mult avânt lucrând.

Aşteaptă să sosească
Ce-n rugă ai cerut
Făptura-ţi să vestească
Cine e Domn şi scut.

[...] Citeşte tot

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (2 august 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice mare realizare (sau mică) a fost mai întâi de toate un vis. Stejarul este conţinut în ghindă, unde doarme şi îşi aşteaptă manifestarea. Pasărea aşteaptă şi ea în ou iar în viziunea supremă a sufletului aşteaptă un înger. Visurile sunt seminţele care vor manifesta realitatea de mâine.

citat clasic din James Allen
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum se recunoaşte caracterul unui ignorant: nu aşteaptă niciodată de la el binele sau răul, ci le aşteaptă întotdeauna din partea celorlalţi. Cum îl recunoaştem pe filozof: nu aşteaptă decât de la el tot binele sau tot răul.

Epictet în Manualul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţeleptul aşteaptă totul de la el însuşi, omul simplu aşteaptă totul de la ceilalţi.

citat celebru din Confucius
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ţi se vor deschide in faţă mai multe căi şi nu vei şti pe care să apuci, nu alege la întâmplare, ci aşază-te şi aşteaptă. Aşteaptă oricât e nevoie. Nu te mişca, nu spune nimic, ascultă-ţi inima. Apoi, când o să-ţi vorbească, ridică-te şi urmează-i sfatul.

citat din Susanna Tamaro
Adăugat de Roxana
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, ce frumoase lucruri se petrec acum, între 20 şi 25 de ani! Părinţii îi dau brânci în viaţă; profesorii îi eliberează diplome; lumea înconjurătoare îi deschide porţi; instinctele de afirmare îi dau ghes. Şi el? El şovăie încă. Dar e clar, spun ei: uite dincoace o încadrare posibilă. Ce mai aştepţi?
Nu, el aşteaptă. Ceva aşteaptă în el. Ceva întârzie în el.
Ferice de cei care, în clipa aceea de cumpănă, întâlnesc un mare întârzietor!

citat celebru din Constantin Noica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Postumă

Lumea se teme. Lumea tremură
Doar un soare sleit
Atinge strugurii de septembrie.

Lumea se teme. Lumea aşteaptă.
Ce să-i spui ca s-o linişteşti?
Umbra se strânge încet.

Şi ce-are a face că noi cântăm!
Alte glasuri, năclăite, o-mbată;
Nu e de-ajuns pentru a îneca timpul.

Ea freamătă, c-o spumă pe buze.
Umbra vine să-i chircească tâmplele.
Lumea se teme. Lumea aşteaptă.

poezie clasică de Jules Romains din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ion Caraion
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secvenţă.Viaţa şi Moartea într-o singură clipă

La câteva zile distanţă
ninge cu furie
frigul se zvârcoleşte
sub anotimp
umbre şi scâncet de bob
o lumânare ghemuieşte liniştea
într-un colţ
un copil o strigă pe mama
timpul sculptează pe tristeţi

la capăt de anotimp
se odihneşte tata
îi fac semn dintr-o lume
în care oamenii
aşteaptă apocalipsa

poate sunt singurul
ce aşteaptă cu atâta emoţie
ziua în care
toate anotimpurile

[...] Citeşte tot

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecou de cavou

Odaia de acasă cu muzică simfonică,
Cărţi în bibliotecă şi trabuc pe masă.
Ziua era istovitoare, seculară.
Cafeaua serii era mereu rece şi amară.

Alean apăsător, ecou de cavou,
Există război bun sau război rău?

Singurătate, singurătate, ticăloasă soartă,
Fiori de nebunie, transformaţi în viaţă.
În oglinda spartă, în noaptea moartă,
Am privit un mort, care aşteaptă şi aşteaptă..

poezie de Daniela Vizireanu din Poeţii noştri (iunie 2017)
Adăugat de Daniela Vizireanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 140

Nu fi doar crudă, ci şi înţeleaptă
Şi nu-mi dispreţui răbdarea mută;
Fiindcă tristeţea mea abia aşteaptă
Să spună-n vorbe jalea ei cea cruntă.
Aş vrea să te învăţ să fii deşteaptă
Şi să mă minţi, chiar de nu simţi iubire,
Că cei bolnavi, ce moartea o aşteaptă
Vor să audă doar de lecuire.
Căci te-aş putea bârfi, Doamne fereşte,
Înnebunit de-atâta disperare;
În lumea asta care se-nrăieşte
Smintiţii cred în gurile flecare.

De-aceea, ca să nu fii terfelită,
Priveşte drept când inima-ţi palpită.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!