Toate rezultatele despre Roma
Existã articole în Blog referitoare la Roma.
Existã discuþii în Forum despre Roma.
Vezi ºi subiectul Roma, pentru mai multe rezultate tematice.
Surse care se potrivesc dup� titlu:
- Amor la Roma
- declaraþie presei din Roma - Ion Antonescu
- Interiorul picturii, Accademia di Romania, Roma, Italia - Camelia Opriþa
- Jurnal ( Roma ) - Camelia Opriþa
- Jurnal de furtuni, Roma - Camelia Opriþa
- Vacanþã la Roma
- wordpress (preluare), Roma - 2002 - Camelia Opriþa
Rezultate pentru Roma �n toate tipurile de citate, �n ordinea relevan�ei �i a calit��ii:
Marty: Bun. Îmi amintesc ceva despre Roma. Roma. Roma. Acolo trãiesc romanii. Audrey Hepburn a avut o vacanþã acolo. E ºi numele unui cântec al formaþiei B52.
Rory: E vorba de o altã Romã.
Marty: Gata. Nu-mi pot aminti. Facultatea îmi distruge spiritul. În fiecare zi aflu lucruri pe care nu le ºtiam, ceea ce mã face sã mã simt prost.
replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adãugat de Elena Gheorghe

Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

- Roma
- Roma – tron al strãlucirii, bazar a tot ce e bun, curte a întregii lumi, care toatã încape într-însa.
definiþie clasicã de Baltasar Gracian în Criticon
Adãugat de Cornelia Georgescu

Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Dupã Olimpiada de la Roma
La sat merg cei cu medicina,
La Roma aºii cu prãjina.
Aºa-i normal: ajung departe
Cei cu picioare, nu cu carte!
epigramã de Traian Dãnciuloiu din Zece ani de epigramã (1979)
Adãugat de Gheorghe Culicovschi

Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Roma
Un plânset m-a ajuns pe câmpia cea mare
"O, Romã! Tu nu mai eºti Roma cea veche"
Aºa cânta pãstorul de porci, trecând cãlare.
Sub fumuri albãstrui, în faþa mea - obscure
Sub Apenini - lungi ºiruri de palate,
Imensa catedralã, cea fãrã de pereche.
Iar dincolo e þãrmul - pe valuri înspumate
Mulþime de corãbii - a lebedelor turmã,
Cãzutã-n letargie sub ziduri mãcinate.
ªi m-a cuprins un plâns, vãzând în urmã
Al dimineþii vânt, cum leagãnã ºi-nºirã
Corãbii - lanþ de suflete, ce-n zãri se curmã.
ªi mã-mpietrise teama, când pierirã
Ai valurilor îngeri - ºi am rãmas doar eu
Cu Roma ce se surpã - eu, singur, cu-a mea lirã.
[...] Citeºte tot
poezie de Juliusz Slowacki din Liricã polonezã (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adãugat de Simona Enache

Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Roma
Roma, cetate eternã
Din care s-au nãscut oamenii mari,
Imperatori, oratori ºi cãrturari,
Ea este slãvitã în cer ºi pe pãmânt
Cu cetãþile ei vechi,
Cu al sãu latin cuvãnt!
Ea o sã rãmânã veºnic
Un oraº etern ºi sfânt.
poezie de Vladimir Potlog (24 august 2006)
Adãugat de Vladimir Potlog

Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Urmaºii hoþilor din Roma
Vru Roma ca de ei sã se salveze,
Cãci hoþii miºunau pe orice stradã
ªi reuºi, curmând oricare sfadã,
În Dacia mai toþi sã-i exileze
De-atunci, ei continuat-au sã viseze,
Ca Roma iarãºi pradã sã le cadã
Au folosit "emanciparea" nadã,
Dorind urmaºii sã-ºi îndestuleze
Iar vremurile astãzi s-au schimbat
Urmaºii-n Cizmã s-au "repatriat"
Dar stirpea lor, la noi nu a pierit,
Mereu ne furã-n chip nemãsurat,
Îi întâlnim cum nu ne-am fi dorit
ªi astãzi, în structurile de stat.
sonet epigramatic de Dan Cãpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Aceastã poezie face parte dintr-o serie | Toatã seria
Adãugat de Gheorghe Culicovschi

Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Nici un eveniment esenþial nu se produce în Roma; Naºterea se produce în Betleem, Rãstignirea în Ierusalim, Învierea în iad, Apocalipsa în Patmos, Pnevamatocraþia de o mie de ani - la Athos... Singurul eveniment care întemeiazã absurda pretenþie care a sâcâit din primele veacuri Biserica, este moartea lui Petru la Roma.
Ion Buga în În faþa Golgotei
Adãugat de Girel Barbu

Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Maximus: Cinci mii de oameni stau în noroiul îngheþat. Trei mii dintre ei sunt rãniþi ºi sângereazã. Douã mii nu vor mai pleca de aici. Nu vreau sã cred cã au luptat ºi au murit degeaba.
Marcus Aurelius: ªi ce vrei sã crezi?
Maximus: Cã au luptat pentru tine ºi pentru Roma.
Marcus Aurelius: ªi ce reprezintã Roma, Maximus?
Maximus: Am vãzut multe alte locuri din lume. Lumea este barbarã, crudã ºi întunecatã. Roma reprezintã lumina.
Marcus Aurelius: Totuºi, tu nu ai fost niciodatã la Roma. Nu ai vãzut ce a devenit. Sunt pe moarte, Maximus. Iar când un om îºi simte sfârºitul aproape... vrea sã creadã cã viaþa lui a avut un scop. Ce va spune lumea despre mine în anii ce vor veni? Voi fi cunoscut ca filosof? Ca rãzboinic? Ca tiran?... Sau voi fi împãratul care a restituit Romei adevãrata ei identitate? A fost odatã un vis numit Roma. Putea fi doar ºoptit. Dacã nu îl ºopteai, dispãrea... aþât de fragil era. ªi mã tem cã nu va rezista acestei ierni.
replici din filmul artistic Gladiatorul
Adãugat de Andreea Tanase

Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Gracchus: Fricã ºi uimire, o combinaþie încrezãtoare.
Falco: Chiar crezi cã oamenii vor fi atraºi de ea?
Gracchus: Cred cã el ºtie ce reprezintã Roma. Roma este mulþimea. Invocã magia pentru ei ºi vor fi fericiþi. Înrobeºte-i ºi tot vor vocifera. Inima Romei nu se aflã în marmura Senatului, ci în nisipul din Coloseum. El o sã le aducã moarte, iar ei îl vor iubi pentru asta.
replici din filmul artistic Gladiatorul
Adãugat de Andreea Tanase

Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Într-un alt caz, întâlnim o combinaþie între însuºirea din greºealã a unui obiect ºi imposibilitatea de a-l regãsi. O doamnã face o cãlãtorie la Roma împreunã cu cumnatul ei, pictor celebru. Oaspetele este sãrbãtorit în mod strãlucit de germanii care locuiesc la Roma ºi primeºte, între alte cadouri, o medalie anticã de aur. Doamna constatã cu amãrãciune cã cumnatul ei nu apreciazã la adevãrata sa valoare aceastã piesã excepþionalã. Sora sa venind la Roma s-o înlocuiascã, doamna s-a întors acasã ºi desfãcându-ºi bagajele, a constatat cã luase cu sine, fãrã a-ºi da seama, medalia. Ea ºi-a informat numaidecât cumnatul în scris, anunþându-l cã-i va trimite medalia la Roma chiar a doua zi. A doua zi, însã, medalia era atât de bine pusã de-o parte, încât era de negãsit, deci imposibil de expediat. Numai atunci doamna a avut intuiþia a ceea ce semnifica "distracþia" sa, anume dorinþa de a pãstra pentru sine valoroasa piesã.
Sigmund Freud în Introducere în psihanalizã
Adãugat de Cornelia Georgescu

Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
<< < Pagina 1 >

