Gherla

Fără rugăciune şi poezie, Jilava, Gherla, Aiudul sunt de neimaginat.

citat din Maria Ploae
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peştele de la cap se strică

Capul ţării noastre e
În pericol de stricare;
De urgenţă trebuie
Pus în gherlă, la... răcoare.

epigramă de Efim Tarlapan din Îngerii din cerul gurii... (2003)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Praf în ochi

Cât fură ca dracii,
Poţi să-i dai prin şperlă.
Da-s bolnavi "săracii",
Când ajung la gherlă.

epigramă de Mihaela Banu din Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Milionarii de carton

Au dat ţeapă după ţeapă
Şi-au ţinut hora pe hang;
Guvernanţii tot îi scapă
Şi de gherlă şi de ştreang.

epigramă de Vasile Mandric din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah, poanta!

Epigrama fără poantă?
Zarul ce-l brodeşti în gherlă!
E floreta şuie, boantă,
Sau o scoică fără perlă.

epigramă de Cornelius Enescu (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hoţul: Am luat admiterea la Gherla, dar examenul de absolvire l-am susţinut la Jilava, stimată doamnă!
Bătrânul: Jilava? Am auzit de ea. E o şcoală bună. Nu orice găinar ajunge acolo. Ca să pătrunzi la Jilava trebuie să fii hoţ, nu glumă!

replici din piesa de teatru Veşnicie provizorie (Hoţul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Solii tăi

Zbor de pasăre curată
suie limpede spre cer
din adânc de piatră lată
de sub reci rugini de fier.

Sau coboară din tărie
de la Maica lui Hristos,
tainic aducând solie
răstigniţilor de jos.

Mare fie-Ţi, Doamne, slava
c-ai trimis cu sfânt temei,
rândunele la Jilava
şi la Gherla porumbei...

poezie clasică de Andrei Ciurunga
Adăugat de Mishu57
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poet

Când mă trăsneşte nebunia
iau brusc creionul şi hârtia,
să-nşir pe foaia albă-o perlă -
a patimilor rece gherlă.

Desculţ, printre emoţii, tac
într-un torid şi trist cerdac,
păstrând aroma timpurie
a crizelor de isterie.

Planează spiritul din mine
printre lăcaşuri clandestine;
în cuibul lor putred şi moale
roiesc iluzii culturale.

Pe sticlă-am scris o poezie,
amar curat şi erezie...
În prag de noapte aguridă
e-o grea emoţie lucidă.

poezie de Ionuţ Popa din Valuri (14 octombrie 2007)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piaţa cărbunie

Caldarâme filozofice călcate de cărbuni
Asmuţate de roşu necomunist
Ahtiat de puterea torţionară
A lagărelor din Bărăgan
Tineri maci albi tăiaţi cu minţii de seceră
Zdrobind în ciocane din umede adâncuri
Ideii îngropate în epoca de aur vitriolic
Arzând cărţi libere
Încătuşate închisorilor de Gherla, Aiud, Piteşti
Torturi pentru simple cuvinte
Agitatoare a nopţilor de caviar
Prin bulevardul Primăverii
Dictatoare veşminte schimbate amăgitor
În democraţie de securitate
Înscăunată de falsă revoluţie
Zvonită pe ecrane de sticlă
Înlănţuite regimului ce mort părea
Înviat cu sângele universitar
Dintr-o piaţă cărbunie...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre boierul Gorj, se zvonea că i se alăturase din patriotism vestitului Rozsa Sandor, un fost tâlhar de drumul mare, din care războiul de independenţă făcuse un erou de dramă. Din fericire pentru el, Radu Gorj se despărţise după sfârşitul luptei de banda compromiţătorului haiduc şi acesta se dovedi un gest înţelept din partea sa, fostul tâlhar, redevenit căpetenie de hoţi, sfârşind prin a cădea în mâinile poliţiei, care se mulţumi să-l închidă în temniţa din Gherla. Cu toate acestea, o altă versiune fu îndeoşbe primită de către oamenii comitatului şi anume: că boierul Radu fusese ucis în timpul întâlnirii între Rozsa Sandor şi vameşii de la hotar. Nu era adevărat, măcar că boierul Gorj nu se mai arătase de atunci în cetăţuie şi că nimeni nu se îndoia de moartea lui.

Jules Verne în Castelul din Carpaţi
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!