Botezul

Zeiţa din botezul lumii

Am îndrăznit, din calea de lumină,
Să smulg o picătură, să ţi-o dau
Ca un botez al lumii-n care vreau
Să-mi fii ca o privire cristalină,

Ca stelele ce-n boltă străluceau
Atunci, demult, când te-am ales regină
Şi te-am rugat ca-n timpul ce-o să vină,
Să-mi fii tot ce şi zeii îşi doreau:

Putere-n zile reci, de-nsingurare,
Ambrozia din clipele de-amor
Ce fac trăirile nemuritoare.

Ai fost, şi-mi eşti, aleanul unui dor,
Aleasa din botezul lumii-n care
Mi-ai aruncat privirea ce-o ador.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Botez '89

Ei au o fundă neagră aşezată pe uşă.
Mănâncă şi beau îndoliaţi
Căci niciunul din ei nu are botezul...

poezie de Claudiu Ştefan Dumitrescu
Adăugat de Ereticul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Botezul lucrurilor

cuţitul chimic scrijelea în ţărână chip,
iminentă naşterea mea
– uriaşule în halat alb, cândva,
îţi voi da înapoi, la fund, palma asta
să ştii...

ecourile... după atingerea lucrurilor
nicio consoană
cel mai greu a fost până mi-am dresat degetele:
zahăr cubic, bici, curaj, sete de zbor
vântul de jos în sus îmi ţinea discursuri:
"dacă există vreo ţintă
neapărat va fi atinsă, altfel nu..."

lumina lăptoasă încheia întâia oară
nasturii umbrei mele de trup –
vântul, cheamă lucrurile,
aşterne nume sub ele... "e bine aşa!"..

acum, însemnele de aur

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Botezul nopţilor

Nopţile sunt anonime,
Numai zilele au nume,
Botezate-au fost anume
După zeii din vechime,

După stele şi planete,
Naşii lor fiind în cer,
Nopţile, frustrate, cer,
Depunând prin amanete

Vise, nume pământeşti
Şi o sursă de lumină
De la tine să obţină,
Omule. Cum le numeşti?

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cufundare

Se pare că pe lac se adună mai multe stele
aşa cum se adună şi visurile mele,
de aceea în noaptea de vară,
aici e mai multă lumină lină,
iar gândul cunoaşte mai multă tihnă.
Se pare că stelele ţin sfat în lacul liniştit
ca şi cum de aici vestea despre Botezul Domnului
în Univers s-a răspândit.

poezie clasică de Marin Corneliu Dobre
Adăugat de Alin Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunze în decor...

Unde te duci toamnă?
Şi de unde vii ca o cămaşă a frunzelor?
Ce îmi acoperă sentimentele
Scriu pe rană cuvintele cu pielea şarpelui argintiu
Botezul miresei cu toamna se spală din maci
Memorii de şoim se ridică din somn
A trecut vântul, lovind o icoană
Cu aripi de fluturi sălbatica vreme
Spală-mă pe mâini cu nisip, toamna memoriei mele
Ascunde-te în trupul de pasăre în timp,
În vremea ce curge ca sângele cald ce scrie.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost poet

Am fost poet fără să ştiu
Şi asta am aflat acum pe stradă,
Un paradox deloc hazliu,
Să fiu, fără să ştiu, cu normă-ntreagă.

Am fost poet şi n-am ştiut,
Că n-au fost ursitori la a mea uşă,
Botezul la trei ani făcut,
C-un preot, o bunică şi-o mătuşă.

Am fost poet şi n-aţi ştiut,
Să-mi daţi un brânci în poezia mare,
Sunteţi părtaşi că nu aţi vrut,
S-ajung ridicol prin hebdomadare!

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invocaţie la botezul sacru dacic al unui băieţel

Dragul mamei puişor
te botez cu un stropşor,
fruntea să-ţi fie senină
s-aibe parte de lumină.

Să creşti mare, sănătos,
chipul să-l ai arătos,
să asculţi buna povaţă,
fapta să-ţi fie măreaţă.

Glasul să-ţi fie duios,
sufletul să-l ai frumos,
de Carpaţi să-ţi fie dor,
eşti un dac nemuritor.

De zâne o să-ţi vorbesc
(numele) eu te numesc.
Mama asta ţi-a urat!

Puişoru-i botezat!

poezie de Octavian Sărbătoare din Pe calea lui Zamolxe - Renaşterea neamului românesc (octombrie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În loc de apocalipsă

Noaptea trecuse ca un patruped
Aşteptam o dimineaţă din patru zări
Secole se rostogoleau ca nişte sfere
Noi aşteptam vestea în cerc
Pe alocuri se făcea strigare
Aici este Mesia aici este Mesia
Mai bine duceţi Evanghelia la porţi
Se auzea o voce angelică
Atunci apostoli plecară per pedes
Până la marginile pământului
Cei de bună credinţă erau purtaţi
De duh printre neamuri
Toţi cei care vor primi botezul
Vor înainta pe calea desăvârşirii.

poezie de David Boia (26 aprilie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Botez de poem

Botezul fiecărui poem
Formă de curăţire raţională
Model ancestral de purificare
Ritual eminamente sfânt
După modelul focului sacru
În combinaţie cu apa vie
Evoluând ca o văpaie
Amplă şi imensă văpaie
Cât un sentiment euforic
Plin de entuziasm şi elan
Să nu rămână nicicând
Nici un poem ne botezat
La fel ca şi copilul
Cel nou născut
Cu invocarea Duhului Sfânt
În mod elocvent
Având compania
Unor maeştri consacraţi
Şi a unor îngeri celeşti
Elogiu şi binecuvântare

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (1 martie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!