+viata +si +moarte

Willie Gingrich: Dar cum rămâne cu doamna Cunningham vs. Baltimore şi Ohio Railroad, U. S. District Court, Eastern District of Ohio, nr. 89/27. Doamna Cunningham, în drum spre Cincinnati, ca să-l viziteze pe unchiul aflat pe moarte, rămâne blocată în toaletă din cauza unei încuietori defecte. Maşina e ataşată unui alt tren şi ajunge în cele din urmă în San Bernadino California, moment în care unchiul e deja mort iar ea nu figurează în testament. Aşa că dă în judecată Căile Ferate pentru despăgubiri. Îţi sună cunoscut?
O'Brien: N-am auzit în viaţa mea!
Willie Gingrich: Deloc-deloc? Ei, bine, domnilor, dumneavoastră aţi reprezentat Căile Ferate în instanţă.
O'Brien: Da?
Willie Gingrich: Şi aţi pierdut.

replici din filmul artistic Prima de asigurare (19 octombrie 1966)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comedia artei şi a vieţii

Nu ştiu
cum am ajuns iar
pe
câmpul minat al copilăriei
Iarba-i până la genunchi
şi
creşte în continuare
Cărţile sunt jucăriile mele preferate
Mă joc numai cu tine dragoste
Partidele noastre
durează de-o viaţă
Aşa că înţeleg foarte bine
De ce ura mă invidiază şi ea
tot
din copilărie
Însă
nu mă plâng decât în versuri
Dacă se poate
albe În afara foilor pe care scriu
n-am mai văzut zăpadă

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (10 ianuarie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce ironie a sorţii, să trăieşti toată viaţa singur, iar după moarte să fii aruncat la groapa comună.

aforism de Mihail Mataringa (20 decembrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerere de aducere-aminte

Creangă potriveşte vorba
ninge molcom la Moldova
vertical sau dintr-o parte
ninge viaţa peste moarte

Totu-i alb ca o hârtie
cerul iată parcă scrie
iarna rupe lumea-n două
să facă alta mai nouă

Fir-ar timpului să-ţi fie
ninge ca-n copilărie
oamenii-s de multe feluri
hai cu sania în ceruri

Să ne dăm frumos la vale
iubire printre ţâţele tale

sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Un pumnisor cu ultima fărâmă de soare de pe cerul meu..
şi. o răsuflare..
.. ultima mea răsuflare de dinainte de moarte..
o voi aseza la picioarele inimii tale
s. o foloseşti la nevoie..
când gheată îţi va deveni viata,
curgere calda de lumina sa ramai, peste lume...

Ultima picătură din mine
n. o voi duce zeilor s. o bea..
Ci. o voi pastra pentru setea ta..

Arsura sufletului nu mi. o voi stinge cu roua lacrimilor mele,
ci le voi pastra pe toate, cu grija, in cupele noptii
pentru a. ti inroura visele,
viaţă sa prindă toate...

In graba, daca mâna ti. o voi atinge vreodată..
In mine va rămâne scrisă... poezia ta..

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

I

Fără de moarte m-ai făcut, asemeni bucuriei tale.
Vasul acesta plăpând tu îl goleşti iarăşi şi iarăşi şi necontenit îl umpli cu viaţă neîncepută.
Flautul acesta mic de trestie l-ai purtat peste munţi şi văi şi din el ai izvodit cântece nepieritoare.
La atingerea nemuritoare a mâinilor tale, inima ea firavă îşi pierde ţărmurile în bucurie şi naşte cuvântul de negrăit.
Prin mâinile mele nevrednice îmi vin nesfârşitele tale daruri.
Vârstele trec şi tu torni mereu, şi încă să umpli mai este loc.

poezie celebră de Rabindranath Tagore din Gitanjali (1912)
Adăugat de Carmen Manuela Măcelaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa? Vă voi povesti despre ea după moarte.

citat din Paul Ernst
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă lupţi cu tine însuţi, foloseşte mijloacele cele mai dure şi cele mai ascuţite arme. Confruntarea trebuie să fie totală, "pe viaţă şi pe moarte", fără menajamente şi concesii. Scoate dracii din tine şi cu bomba atomică, dacă e nevoie, dar nu te lăsa pradă propriilor slăbiciuni. Fii mai tare decât propria persoană, dă de pământ cu hoitul neputincios care zace în tine şi ridică-te. Dacă va fi să pierzi lupta, atunci sfârşitul ei să te găsească în picioare, cu inima trează şi cugetul împăcat.

Mihail Mataringa (31 martie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Champs d'honneur

Soldaţii nu mor de moarte bună niciodată;
Crucile marchează locul unde au căzut –
Cruci de lemn pentru cei ucişi fără judecată
Sunt înfipte peste faţa lor acolo,-n lut.

Soldaţii înspăimântaţi fac salturi, tuşesc, tresar...
Lumea bubuie, roşie ca sângele, neagră ca un drac;
Soldaţii respiră-n şanţuri un aer pestilenţial,
Sufocându-se pe durata întregului atac.

***Poezia este rezultatul unei experienţe lui Hemingway, rănit de schija unui proiectil lansat de un mortier austriac în noapte de 8 iulie 1918. A scăpat cu viaţă pentru că un soldat italian care se afla în faţa lui a primit lovitura mortală în plin. A fost, de altfel, primul american rănit în primul război mondial pe frontul italian; peste două săptămâni avea să împlinească 19 ani.

poezie clasică de Ernest Hemingway, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opriţi ceasurile! Ce rost are să ne numărăm paşii spre moarte? Fără vârstă, viaţa pare mai lungă.

aforism de Valeriu Butulescu (ianuarie 2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!