Poezii despre si sa mai scurs o vara
Rezultate pentru +si +sa +mai +scurs +o +vara în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Floarea amintirii
și sa mai scurs o vara din nemurirea mea
o toamna circulară stă ploile să-mi bea
și zile tot mai lente se străduie subtil
cu nopți adiacente să facă schimb de stil
iar tu să stai departe de toamne și de veri
de tot ce ne desparte și-i dincolo de ieri
și-i dincolo de toate, de viscole și ploi
și flux de derivate cu noi și fără noi
ce tristă disonanță se zbate cognitiv
să-mi toarne în speranță un gol paliativ
aceiași disonanță mai ține să-ți redea
o ultima restanță din nemurirea mea
să nu-ți mai simt privirea ca lama de punmal
stirbind din tristă firea-mi background autumnal
să uit a tale șoapte că marile adânci
cu iz de prune coapte și cremene de stânci
să uit acele clipe mai lungi decât un veac
să trec din fugă pripe mai scurte ca un fleac
în aste două fraze - tablou de largi culori
scurtcircuit de faze între pămînt și nori
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (3 septembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre poezie
- poezii despre ploaie
- poezii despre iubire
- poezii despre flori
- poezii despre amintiri
- poezii despre început
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
După-amiaza unui faun
Eclogă. Faunul:
Le-aș vrea, aceste nimfe, perpetue. Un duh,
Rozalbul lor, că pare-mi să joace, -ntr-un văzduh
Topit de somn. O umbră iubisem? Greu-mi dubiu,
Morman de noapte veche, sfârșește-ntr-un conubiu
De crengi subțiri ce, ele, crâng însuși, spun că eu
Îmi dăruisem singur, vai mie! drept trofeu
Exsangua greșală a rozelor în floare.
Să cugetăm... acelea de care-ngaimi, sunt, oare,
Aievea, sau fantasma dorințe în desfrâu!
Himere curg, biet faun, cum un albastru râu
Din ochii reci ai celei mai caste: dar secunda,
Cea veșnic suspinândă, spui tu că-i însăși unda,
În lâna ta, a zilei văratice? Nici gând!
În leșinatul aer stătut și alungând
Răcoarea matinală, de-i ține piept, nu-i apă
Pe care, -n murmur, naiul meu vrednic să n-o-ncapă,
Prin tufe revărsând-o-n acorduri; nici alt vânt,
'Nainte ca-n aceste țevi, două, să-l avânt
[...] Citește tot
poezie celebră de Stephane Mallarme, traducere de Șerban Foarță
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre dorințe
- poezii despre zbor
- poezii despre gânduri
- poezii despre gură
- poezii despre vânt
- poezii despre vulcani
- poezii despre visare
- poezii despre virginitate
- poezii despre trup și suflet
Imposibila vară...
Cerul și ploaia s-au scurs pe pământ
Și soarele nu mai sărută marea.
Tu ești departe, eu tot departe sunt....
Peste anotimpuri s-a așternut uitarea.
Când toamna plânge dorul tău,
Pe mine ninge iarna grea.
E drumul troenit și tot mai greu
Și niciun anotimp nu ne mai vrea.
Ți-am căutat prin toamnă, primăvara
Dar am găsit doar vânt și ploi....
Nici noaptea nu-mi mai spune bună seara,
Iar dimineața-ntreabă ades de noi.
E-atâta liniște peste-anotimpuri,
Nici iarnă nu-i, nici vară nu-i....
Suntem aici, dar suntem tot mai singuri,
Suntem ai tuturor și-ai nimănui.
poezie de Maria Poienar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iarnă, poezii despre anotimpuri, poezii despre uitare, poezii despre sărut, poezii despre seară sau poezii despre primăvară
Pe-un petec de hârtie
O lacrimă s-a scurs în călimară,
Penița frântă n-a mai vrut să scrie,
Idila începută-n miez de vară
S-a stins în toamna rece și pustie.
Ardeau iubirile de-odinioară
Și le stingeam pe-un petec de hârtie,
O lacrimă s-a scurs în călimară,
Penița frântă n-a mai vrut să scrie.
Mi-e dor de sărutarea ta târzie,
Cerneala mirosea a primăvară,
Plângea romanța-n strune de vioară
Și liniște-mi găseam în poezie,
O lacrimă s-a scurs în călimară.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vioară, poezii despre hârtie sau poezii despre dor
Plecarea ultimei zile
Se-aude, ca un murmur printre ramuri,
un vaier scurs din frunzele căzute,
scurgându-se în moarte, fără flamuri,
războinice-ale zilelor trecute.
Ca o plecare pe furiș, tăcută,
își duce-n noapte albul tot mai rece,
o zi cu disperare-n șoapta mută
spre nori ce vor, degrabă, s-o înece.
Se mai privește-n ape și, pe față,
își vede adâncimi de neodihnă;
se pierde-n lupta c-un sfârșit de viață
pe care l-ar dori trecut în tihnă.
Își amintește viața câștigată
în zorii ce-au lăsat-o să apară,
dar vede-o înserare ce-i arată
sfârșitul ei, zi ultimă de vară.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre viață, poezii despre sfârșit, poezii despre tăcere, poezii despre trecut, poezii despre nori sau poezii despre noapte
Condamnare la primăvară
Mă judecă, natură, când muguri odrăslesc
Și adu martori drepți, clemență îți cerșesc!
Mă judecă natură la ceasul primăverii;
Si dă sentință dreaptă, e timpul reînvierii!
M-ai condamnat la moarte în toamna colorată
M-ai aruncat în beci, în iarna înghețată
Te rog mai fă-mi chemare, mai cer înc-un recurs;
Simt picul ăst de viață, prin mâini cum mi s-a scurs.
Citește-mi condamnarea să-mi fie martor vântul
Pădurea, lăstărișul, câmpia, dealul, crângul
Împușcă-mă cu muguri, cu alb de ghiocei
Și gâtul să mi-l tai, cu toporașii tăi.
Aprinde o narcisă, așază-mi-o în mână
Să-mi fie bocitoare o floare de zambilă
Tămâie-mă cu aer de flori de primăvară
Și dăruie-mi speranța să mai trăiesc o vară.
poezie de Daniela Vîlceanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zambile, poezii despre păduri sau poezii despre pedeapsa cu moartea
Ești altfel
Cât te-ai schimbat iubită primăvară,
Pe lângă ploi ai și ninsori,
Cât de-ncâlcită ești spre seară,
Ești cum n-ai fost pe vechii zori.
Acum ești verde cu răceală,
Acum ești caldă peste flori,
Apoi ești albă de zăpadă,
Ești cum n-ai fost pe ochișori.
Cât te-ai schimbat de astă vară,
Când ai plecat unde nu știu,
Lăsându-ți sora tropicală,
Să ardă verdele cel viu.
Îmi pari atât de supărată,
Pe pomi, pe flori și-apoi pe noi,
De-aș ști ce ți-am făcut surato,
Cât m-aș certa întins sub ploi.
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre zăpadă, poezii despre supărare sau poezii despre schimbare
Am uitat ce-am scris
Ochii goi, țintuiți pe foaia albă gânduri care plâng
Lacrimi pline de inconștiență, pe obraz se frâng.
Timp pierdut într-o ulcică în care vinul s-a acrit,
fum din creierul ce arde viața ce- ai de trăit.
Intunericu-n retină sparge idealuri,
din oglinda mării triste ies din matcă valuri.
Farul ce salvează navele din vieți proscrise
a închis în taină luna iar luminile promise
azi s-au transformat în ploi de daruri
ce așteaptă în tăcere elogii și lauri.
Doar uitarea mai aleargă sus pe culmi de vis.
Ce scriam la început? Am uitat ce-am scris.
Ochii goi, tintuiti pe foaia albă, gânduri, gânduri,
curg din lacrime amare transformând în rânduri
de speranțe adormite într-o lume ireală,
poezia existenței scrisă azi pe foaia goală,
cu umor ce stă ascuns într-o călimară,
unde viața ni s-a scurs transformând în smoală
frumuseți de nepătruns din trecuta vară.
poezie de Marioara Vișan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin, poezii despre umor sau poezii despre somn
Noapte Vrăjită
Se scurge prin mine un dor neștiut
venit pe tăcute-ntr-o seară barbară
cu gândul întors obosit din trecut
lăsând neuitarea în frigul de-afară.
Am vrut să o chem înlăuntru, în casă,
dar poate sedusă pe căi neumblate
s-a scurs spre tărâmul ce încă mai lasă
parfum de iubiri care plâng cu păcate.
Iar dorul din umbră, sosit astă seară,
mă poartă prin visul lăsat mai de mult
în apele scurse prin piatra de moară
pornită-ntr-o vară c-un cântec ocult.
Scotea numai noaptea făina vrăjită
din grâul de aur crescut peste râu
cu macii albaștri prin holda păzită
de calul licorn, rămas fără frâu.
Ședea în răstavul lăsat printre holde
adus de-o nagodă cu părul în vânt,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din volumul de versuri Poeme peste timp
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre unicorni sau poezii despre seducție
Noapte vrăjită
Se scurge prin mine un dor neștiut
venit pe tăcute-ntr-o seară barbară
cu gândul întors obosit din trecut
lăsând neuitarea în frigul de-afară.
Am vrut să o chem înlăuntru, în casă,
dar poate sedusă pe căi neumblate
s-a scurs spre tărâmul ce încă mai lasă
parfum de iubiri care plâng cu păcate.
Iar dorul din umbră, sosit astă seară,
mă poartă prin visul lăsat mai de mult
în apele scurse prin piatra de moară
pornită-ntr-o vară c-un cântec ocult.
Scotea numai noaptea făina vrăjită
din grâul de aur crescut peste râu
cu macii albaștri prin holda păzită
de calul licorn, rămas fără frâu.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri (2018)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >