+langa +tine

Mi-a scris o domniţă

Mi-a scris o domniţă: cică-i familistă
Şi că-n lumea asta eu sunt doar al ei;
Ne-am dus la terasă, după o bericică
A zis cu-ndrăzneală: eşti pe locul trei!

E pe locul unu, a mai zis duduia,
Unul care doarme pe-o saltea de bani.
Cică ei nu-i pasă că băiatul are
De vreo patru zile o sută de ani!

Te înţeleg, frumoaso, am şoptit duios,
Dar cu siguranţă vreau să fim doar noi.
Stă pe treapta a doua, a mai zis păpuşa,
Un cioban de munte cu-o sută de oi!

Eu sunt familistă, sunt femeie fină,
Vreau în viaţa asta să trăim cuminţi.
Chiar de lângă tine stă pe-a treia treaptă
Un puştan cu Skodă, singur la părinţi!

poezie satirică de Nicolae Rolea (16 iunie 2012)
Adăugat de Nicolae Rolea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoarea unui prost făcut grămadă

Îţi scriu, săraco, că te părăsesc şi gata,
M-ai jefuit de tot şi m-ai jucat,
Am să blestem pe veşnicie data
La care, ca pe-un prost, m-ai fermecat.

Te-am cunoscut chiriaşă-n sărăcie cruntă,
Îţi valora tot neamul cât şapca mea roz Boss,
Eu am crezut că mă iubeşti pierdută
Pentru că sunt băiat citit, fin şi frumos.

Ţi-am dat parfum de la Paris, materialisto,
Că nu-ţi plăcea niciunul din Obor,
Mi te-ai vândut ca Faust lui Mefisto,
Să-mi dai parfumul înapoi că te omor!

I-am luat lu' mă-ta ochelari Dior şi geantă,
Când m-ai ameninţat că te măriţi cu altu',
Cu Gogu, ditamai şofer de basculantă,
Coleg de puşcărie-n '82 cu tac-tu.

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Sorin Stoica
Adăugat de Sorin Stoica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte

Iau cuvântul TU şi-l aşez deoparte
şi un adjectiv să te ţin aproape
zic să folosesc şi un predicat
să te animez, să nu stai culcat.
Iau cuvântul EU şi-l pun lânga tine
să formăm aşa pronume de sine.
Iată c-apăru pronumele NOI
ce ne sfătuieşte să fim amândoi.

poezie de Eugenia Neagu
Adăugat de Gina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gheorghe-al meu, ce Moş Crăciun!

O-ntâmplare-ntâmplătoare s-a-ntâmplat întâmplător,
(Dacă nu vă zic acuma, ce şi cum, parol, că mor!)
M-am trezit de dimineaţă, la cumpărături să merg-
Era frig, era şi ceaţă, ochelarii dau să-i şterg,
Dar, îi scap din mână, iaca, calc pe ei şi îi strivesc-
Na, că nu mai pot acuma preţurile să citesc.
Intru-n Mol mă uit în stânga şi în dreapta mă chiorăsc,
Ce să iau, să umplu coşul, încă nu mă hotărăsc.
La intrare chiar pe dreapta, Moş Crăciun lângă un brad
Zâmbea tâmp, c-o blondă-n braţe, slabă şi cu ochi de jad.
Mă opresc şi mă uit bine, chiar şi fără ochelari,
Moşu-o mângâia pe fese şi pe sânii ei cei tari.
Măi, să fie, parcă-i Gheorghe, Gică-al meu, privesc şaşiu-
M-a văzut, se înnegreşte, nici nu pot să vă descriu,
Cum se schimbă feţe feţe şi-o aruncă pe blondină,
Peste sacii cu cadouri, lângă mine o vecină:
-Aoleu, ăsta nu-i Gheorghe, Maricico, ce-i cu el?
Că eu îl ştiam mai mare, acu'i tare mititel,
Parcă a intrat la apă şi-i cam galben, vai de el!
Gheorghe tremura ca varga şi suna din clopoţel.

[...] Citeşte tot

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Toată dimineaţa am încercat să-mpletesc o cunună, dar florile-mi lunecau dintre degete. Erai aşezat departe de mine şi mă priveai pe furiş. Întreabă ăst ochi întunecat de răutate – a cui e vina?

Încerc să cânt un cântec – zadarnică încercare. Un zâmbet pierdut tremură pe buzele tale. Întreabă-l de ce – nereuşita mea? Lasă-ţi buzele surâzătoare să-ţi spună cum glasul meu s-a întunecat în tăcere ca o albină nebună de beţie în sânul unui lotus.

E seară. E timpul ca florile să-şi închidă petalele. Lasă-mă să mă aşez lângă tine şi porunceşte buzelor mele să îndeplinească astă slujbă a nopţii, la lumina stelelor îngândurate!

poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caut har, îngăduie-mi odihnă...

Caut har înaintea Ta,
îngăduie-mi o clipă odihnă lângă Tine!
Lucrările ce le fac,
le voi sfârşi mai apoi.

Pustie de vederea feţei Tale,
inima mea nu cunoaşte răgaz şi tihnă
şi truda mea-i numai povară fără margini
într-un pustiu de suferinţă.

Acum vara a venit la fereastra mea,
cu murmurul şi suspinele ei
şi albinele grăbite
aduc dragoste tufişului înflorit.

Iată ceasul de pace şi de cântare,
faţă către faţă cu Tine,
binecuvântarea vieţii mele,
în liniştea acestui blând popas!

poezie celebră de Rabindranath Tagore din Gitanjali - Ofranda Lirică
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Sunt dornic să-ţi spun cuvintele cele mai adânci pe care aş putea să le spun. Nu îndrăznesc; mi-e teamă de râsul tău. Iată de ce îmi râd de mine şi fac să izbucnească taina mea în mii de glume. Nesocotesc chinul meu de teamă să nu-l nesocoteşti tu.

Sunt dornic să-ţi spun cuvintele cele mai simţite pe care aş putea să le spun. Nu îndrăznesc; mi-e teamă că nu le vei crede. Iată de ce le prefac în minciuni şi-ţi spun prin ele ceea ce nu gândesc. Las să apară durerea mea ca ceva nechibzuit, ca nu cumva s-o iei tu drept nechibzuinţă.

Sunt dornic să-ţi aleg cuvintele cele mai preţioase, pe care aş putea să le rostesc. Nu îndrăznesc; mi-e teamă că nu la fel îmi vei răspunde. Iată de ce sunt plin de mândrie de această putere a mea: te chinui – de teamă că nu vei cunoaşte niciodată chinul.

Sunt dornic să mă aşez plin de tăcere lângă tine. Nu îndrăznesc, de teamă că buzele-mi vor trăda inima. Iată de ce vorbesc mult şi fără de şir – ca să ascund taina inimii mele în această vorbărie. Chinui suferinţa mea ca nu cumva să mi-o chinui tu.

Sunt dornic să mă depărtez de tine. Nu îndrăznesc; mi-e teamă că vei întrezări lipsa mea de bărbăţie. Şi iată de ce vin spre tine cu fruntea sus şi cu un aer nepăsător. Privirea chinuitoare a ochilor tăi îmi aţâţă durerea în fiecare clipă.

poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru cadranul solar al Katrinei

Orele zboară,
Florile mor;
Zile noi,
Căi noi
Trec pe lângă tine!
Dragostea rămâne.

Timpul este
Prea Lent pentru cei care aşteaptă,
Prea Iute pentru cei care se tem,
Prea Lung pentru cei îndureraţi,
Prea Scurt pentru cei care se bucură;
Dar pentru cei care Iubesc,
Timpul Nu există.

poezie clasică de Henry Van Dyke din Muzică şi alte poeme (1904), traducere de George Budoi
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nava de linie e-o doamnă

Nava de linie* e-o doamnă,-ntotdeauna mândră şi semeaţă,
Crucişătorul, soţul ei, îi oferă protecţie şi o răsfaţă;
Dar vai de navele comerciale, pistrui pe apele marine,
Umblând de colo până colo, ca tine şi ca mine!

Umblând, Jenny, din port în port, de la ponton la ponton,
De la docurile din Portsmouth la tramvaiele din Fratton;**
Tot aşteptând, Jenny, îmbătrânim între-un dig şi-alt dig,
Rătăcind de colo colo, Jenny, aşteptând în frig!

Nava de linie e-o doamnă sulemenită şi plină de strălucire,
Când dă peste-un necaz, pentru toată lumea e-o nenorocire.
Crucişătorul, soţul ei, stă mereu lângă ea, gata-n ajutor să-i sară,
Dar vai de navele comerciale, care trebuie să-ncarce sau să moară!***

Nava de linie e-o doamnă, iar rutele ei sunt sigure pe orice ape;
Crucişătorul, soţul ei, întodeauna-i este-aproape;
Dar vai de navele comerciale pe care nimeni nu le protejează,
Trebuie să-şi facă treaba cum pot, fără niciun fel de pază!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Rudyard Kipling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântare vântului

"În iubire nimeni, nimeni
nu-şi ţine cuvântul.
Veşnic strâns îmbrăţişat
te-a ţinea numai pământul."
Astfel cântă sfâşiat
lângă mine vântul,
când la dreapta, când la stânga,
lângă mine vântul.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!