Scrisoarea unui prost făcut grămadă

Îţi scriu, săraco, că te părăsesc şi gata,
M-ai jefuit de tot şi m-ai jucat,
Am să blestem pe veşnicie data
La care, ca pe-un prost, m-ai fermecat.

Te-am cunoscut chiriaşă-n sărăcie cruntă,
Îţi valora tot neamul cât şapca mea roz Boss,
Eu am crezut că mă iubeşti pierdută
Pentru că sunt băiat citit, fin şi frumos.

Ţi-am dat parfum de la Paris, materialisto,
Că nu-ţi plăcea niciunul din Obor,
Mi te-ai vândut ca Faust lui Mefisto,
Să-mi dai parfumul înapoi că te omor!

I-am luat lu' mă-ta ochelari Dior şi geantă,
Când m-ai ameninţat că te măriţi cu altu',
Cu Gogu, ditamai şofer de basculantă,
Coleg de puşcărie-n '82 cu tac-tu.

Mi-ai mai cerut să-i iau Logan lu' ăl bătrân,
Al dracu' bulibaşă care te-a făcut,
Mai bine-i luam coşciug din lemn de prun
În care, lângă el, şi tu să fi-ncăput!

Ţi-am pus şi sâni, şi dinţi şi botox peste tot,
Te-am dus la şoping numai la Dubai,
La vilă te-am adus, că tu stăteai la cort
Şi-n Lexus te-am mutat din căruţa cu cai!

M-ai tras în pieptul tău de silicon cinci ani,
Jurând că negrul ăla mic e fiul meu,
De-am aruncat prin doftori saci de bani
Ca să mi-l facă naibii alb cum sunt şi eu!

Cum îţi spuneam, îţi scriu că fug de tine,
Cu zeci de cămătari ce-mi suflă-n ceafă,
Ce vreau să zic... dacă ţi-e dor de mine,
Dă-mi douăj'cinci de lei până la leafă!

poezie satirică de Sorin Stoica
Adăugat de Sorin Stoica
Votează! | Copiază!