+a +o +lua +RAZNA

Gâlceava fructelor

Pe măsuţă, în salon,
lângă o chisea cu miere
şi-un pahar plin cu sifon,
rânduite-n fructiere,
roade, care mai de care,
coapte, dulci, aromitoare,
stau grupate după sort:
în prima sunt indigene,
în cealaltă, din import.

Când le vezi cum îşi zâmbesc
peste-un fir de garofiţă,
n-ai zice că pe sub gene
reciproc se socotesc.

Iar eu de-un minut întreg,
aşteptând să-mi vină gazda,
dusă după-o linguriţă,
mă întreb: Ce să-mi aleg?

[...] Citeşte tot

fabulă de Silvia Velea
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ajuns să accept că înfăţişarea fizică face parte din pachetul pe care trebuie să-l oferi. Fie că am dreptate sau nu, filmele la modă se ghidează după cerinţe convenţionale. Şi, numai dacă nu te-mpaci cu asta, vei fi în continuu frustrată şi o vei lua razna.

citat din Louise Lombard
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mintea nu o poate lua razna decât dacă nu îi spui ce să facă.

Rhonda Byrne în Puterea, Cheile Puterii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spirit solidar

Brusc, trenul o luă pe arătură
Cu tot cu şine, cu tot cu-ncărcătură.
Jivine, oameni, saci şi porţelanuri fine
O luară pe-arătură, o-luară razna bine.

Că deraie marfarul, e oarecum normal!
O lume în derivă e-un loc comun, banal.
Dar şina de sub el? Ce logică-i aceea
În care-ncui un lacăt şi-arunci în stradă cheia?!

În depărtare-o gară ursuză, fără flori,
Cu geamurile sparte şi cerul plin de ciori,
Ar face mult mai bine, din spirit solidar,
Să plece-n căutarea pierdutului marfar.

poezie de Mihail Mataringa
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am dat în sfârşit seama de ce îmi place Mona Lisa. E vorba doar de simplitate. De naturaleţe. Celebrul ei zâmbet atrage lumea ca un magnet, dar nu el singur "face toţi banii". Dincolo de el, privitorul avizat întrezăreşte un chip care ascunde mai mult decât misterul unui surâs şi care lasă loc imaginaţiei fiecăruia să o poată lua razna. "Bijuteria" asta, care nu poartă la gât nici o bijuterie, ar trebui să părăsească din când în când muzeul, să se reîncarneze în personajul real pe care îl reprezintă şi s-o pornească agale pe Corso, pentru a fi urmărită cu privirea de simplii trecători care i-ar ieşi în cale.

Mihail Mataringa (4 martie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zeul vatman

îmi spuneai că nu mai sunt om
că deja sunt zeu
şi te credeam
când era frig
căram focul în spinare
până ce umerii îmi erau arşi
şi ningeam cenuşă peste oraş

adunasem în mine toate fântânile
din preajmă
şi plouam de fiecare dată
când strada o lua razna
şi curgea
în valuri din înaltul rostului
de şef-cişmea

chiar am visat că sunt zeu
zeul vatman cu tramvaie
în loc de picioare
şi gâtul cu burduf

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Ioan Creţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!