+. +walt +whitman

Dă frâu liber dorinţelor!

citat clasic din Walt Whitman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă celebrez, mă cânt pe mine însumi.

citat clasic din Walt Whitman
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De aceea eu nu cer noroc; norocul eu însumi îmi sunt.

citat celebru din Walt Whitman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic din ceea ce îmi e mie extern nu are putere asupra mea.

citat clasic din Walt Whitman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mine, fiecare oră a zilei şi a nopţii este un miracol nespus de perfect.

citat clasic din Walt Whitman
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă sufletul să-ţi fie mândru şi pierdut dinaintea milioanelor de universuri...

citat clasic din Walt Whitman
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Navă la orizont!

În vis, eram o corabie navigând necontenit pe necuprinsa mare,
Intrând şi părăsind port după port, o siluetă nomadă-n geana zării,
Salutând marinarii, abia-întâlniţi sau doar în trecere, talazului călării:
"Vânt din pupa!" le strigam, cu vocea sau sirena, sau orice-altă urare
De bună tovărăşie şi noroc, binecuvântându-i – pe toţi şi pe fiecare.

poezie celebră de Walt Whitman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima invocaţie

În cele din urmă, lin,
Dintre zidurile puternicei fortăreţe,
Din copca ferecatelor lacăte, din strânsoarea
Uşilor bine-ncuiate,
Eliberează-mă.

Fă-mă să lunec neauzit;
Cu cheia blândeţii descuie lacătele-
cu o şoptire
Deschide uşile larg, o, Suflete!

Lin! nu fi nerăbdător,
(Puternică-i stăpânirea ta, carne ce pieri!
Puternică ţi-e-mbrăţişarea, iubire.)

poezie clasică de Walt Whitman din Din lirica de dragoste a lumii
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un păianjen tăcut şi răbdător

Un păianjen tăcut, răbdător,
Stătea singur pe un mic promontoriu
Explorând tărâmul înconjurător
Torcând fir după fir într-un vast teritoriu
Ţesând pânza atent şi încrezător.

Iar tu, al meu Suflet, stai undeva
Înconjurat de vidul ca un ocean infinit
Meditând şi tânjind să te legi de ceva
Să faci pod sau ancora să-ţi arunci negreşit
Şi-al ei fir diafan să se poată fixa.

poezie clasică de Walt Whitman, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când citesc despre faimă

Când citesc despre faima de eroi cucerită
Şi despre victoriile măreţilor generali,
Eu nu-i pizmuiesc pe generali
Nici pe Preşedinte-n Preşedenţia lui, nici pe bogătaş
În casa-i impunătoare;

Dar când aud despre legătura de sânge a-ndrăgostiţilor
Cum s-a-ntâmplat cu ei,
Cum prin viaţă, primejdii, ură, neschimbători,
Ani şi ani
Prin tinereţe, şi-n puterea vârstei, şi la bătrâneţe,
Cât de statornici, duioşi, plini de credinţă au fost,
Atunci devin gânditor - şi iute mă-ndepărtez, plin
De cea mai amară invidie.

poezie celebră de Walt Whitman din Din lirica de dragoste a lumii
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!