Poezii despre risipitor, pagina 4

Catedrala împărătească

În
numele
Tatălui
şi
Fiului
şi
Sfântului Duh
cei ce intră
în
catedrala împărătească
maiestos şi încet
se apropie
de
altar
plecându-şi capetele
Ating mai întâi
fruntea şi pieptul
cu palma dreaptă
pe verticală
şi

[...] Citeşte tot

poezie de Stanisław Jerzy Kuliś din Barcelona - Catalonia (2013), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi şi următoarele:

Urme, în timp, ale unei alte

am adunat câteva cuvinte pe care nu le mai folosesc –
câteva cuvinte uzate, bancnote vechi, ieşite din uz
ca hârtiile albastre de o mie de lei
pe care le-am găsit intr-o zi în haina bunicii.
ce bine ar fi, m-am gândit, dacă trecutul ar putea fi răscumpărat
cu hârtiile de cincizeci de mii şi de zece şi de o mie de lei
toate rămase nefolosite de la eclipsă.
ce bine ar fi dacă trecutul ar putea fi răscumpărat
măcar în parte cu toate posibilităţile rămase nefolosite
ca nişte baloane vechi în care nimeni n-a suflat aer
şi de care nu s-a bucurat nimeni
aşa cum nimeni n-a gustat din bomboanele tăvălite în pudră de ciocolată amară
pe care bunica le-ar fi putut cumpăra de la magazin.
câteva cuvinte, câteva mii de lei rămase nespuse, rămase nefolosite de prea multă vreme,
uitate undeva unde ceva ar fi putut începe,
unde s-ar fi putut deschide o rană
numai ca să se vindece
unde ceva ne-ar fi tăiat răsuflarea
sau ar fi deşteptat în noi acele gesturi, acele trăiri
de care întineresc până şi oamenii cei mai bătrâni.

[...] Citeşte tot

poezie de Paul Gabriel Sandu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi şi următoarele:

Taina Cuviosului

Dumnezeu i-a descoperit Cuviosului Ioan Scărarul o mare taină.
Cuviosul, cel vrednic de pomenire, ne-a încredinţat-o nouă.
Noi, nevrednicii, ţi-o încredinţăm ţie.
Rugăciunea lăuntrică şi neîncetată este o mare taină.
Rugăciunea neîncetata este neîncetată fiindcă e de la sine lucrătoare.
Este lăuntrică fiindcă adună cuvintele înlăuntru, nu le dă afară.
Aproape totdeauna dăm afară cuvintele, aproape niciodată nu le adunăm înlăuntru.
Este de la sine lucrătoare fiindcă nu oboseşte, ci odihneşte.
Aproape totdeauna cuvintele ne obosesc, aproape niciodată nu ne odihnesc.
Adună cuvintele asemenea unei femei harnice, care adună pentru casă şi pentru copii cele necesare traiului.
Adună cuvintele asemenea unui păsări ce strânge pentru puii ei hrana.
Adună cuvintele pentru inimă.
Adună mintea pentru inimă.
Rugăciunea făcuta lumeşte este ostenitoare.
Este ostenitoare fiindcă împrăştie cuvintele.
Împrăştie cuvintele asemenea fiului risipitor, care risipeşte avuţia tatălui.
Împrăştie mintea în afară.
Răsuflarea este o mare taină.
Răsuflarea care adună aerul înlăuntru odihneşte.
Răsuflarea care împrăştie aerul în afară osteneşte.

[...] Citeşte tot

poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi poezii despre vorbire, poezii despre odihnă, poezii despre gânduri, poezii despre existenţă, poezii despre Iisus Hristos sau poezii despre păsări

Undeva pe front

Am plecat cam trişti de-acasă şi puţin încrezători
Prin dotare şi moral că am fi bravi luptători.
Mai încercăm noi când şi când cu "Şi-am plecat la Moscova",
Dar ne gândim că s-ar putea s-ajungem şi altundeva.
Mergând în nesiguranţă mai mult tăcem decât vorbim
Şi cu nesaţ de condamnaţi cuprinsul dintre zări sorbim
Meditând în mare taină, păstrată cu suprem efort
Asupra groaznicei dileme; a fi captiv sau erou mort.
Am mers aşa zile şi nopţi, săptămâni şi luni în şir
Dar prin câte am trecut e inutil să mai înşir...
Căci scopul simplu de moment este ce am făcut noi
Să îndulcim viaţa amară creată de acest război...
Iar răspunsul e tot simplu; oriunde am fost am jucat cărţi
Membrii activi şi chibzuiţi împărţiţi în patru părţi.
De grade nu mai ţineam cont, firesc primând formaţia
Numai câte un ştab în ghină mai călca convenţia...
Mă relanşezi tu, grad mojic, uite mă ce porcărie
S-avem pardon domnule membru, dar asta e pockerie
Şi dezbrăcăm tunicile reîncepând din nou cu calm,
Tura terminându-se tot cu pocărescul psalm;

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Furtuna - Jurnal de război în versuri (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi şi poezii despre schimbare, poezii despre plată, poezii despre frică, poezii despre d, poezii despre verde, poezii despre secrete, poezii despre prostie sau Ne poţi propune o poezie de dragoste?

Alienare (versuri)

Sigur, iubita îmi spune –
Eşti un nimeni,
Sunt un nimeni,
Dar de unde vine vocea iubitei?
Iubita este în vinele mele albastre,
Ea circulă prin vase, prin inimă, prin creier,
Peste tot ea spune, un nimeni, un nimeni, un nimeni,
Nu mă îndoiesc nici o clipă, nu o contrazic,
De când m-am născut ştiam că sunt un nimeni,
Iubita era scaietele din curte, era drumul pustiu,
Eşti un nimeni îmi spune norul plutind precum albuşul
În crema lichidă, un nimeni, un nimeni, un nimeni,
Iubita pe numele ei, Mengele, Himmler sau Bormann,
Iubita este un bărbăţel în chiloţi, nu vă speriaţi, ea nu este femeie,
Ea este tot ce nu a fost feminin niciodată, ea nu este din coasta
Bietului Adam, este o mult mai veche fiinţă, fosila pe care noi
N-o vom găsi niciodată şi leagă maimuţa de om, ca răspuns
La-ntrebarea pusă de Domnul.
***
Eram păgân, aveam un munte,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre coşmaruri, poezii despre încordare, poezii despre virginitate, poezii despre viermi, poezii despre urechi, poezii despre tramvaie, poezii despre tauri sau poezii despre sperieturi

<< < Pagina 4 >

Articole culturale referitoare la risipitor

Mai multe articole despre risipitor la Blog.Citatepedia.ro »

risipitor