epitafuri triste

* * *

Pe calea aripilor frânte
şi-al unui jet privé air-line
călătoresc suflete triste
ucise de iubire...
Iubirea?
... n-ar trebui să fie crimă!

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trandafirul

O fată s-arătat cu roşii buze, triste:
Icoana-acestei lumi în lacrimi, la aman,
Ulise blestemat în ceasul de răstrişte –
Şi mândră ca Priam, ucis cu-ntregul clan.

poezie clasică de William Butler Yeats din Amărăciunea dragostei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darul iubirii

Din catedralele sufletelor triste se ridică la cer
cântecele inimilor noastre,
Cântece ce vor să îţi vestească haosul infernal
în care se scaldă omenirea.
Vibraţiile muzicii zguduie magistral bolţile albastre
ale cerului domnesc,
Scormonind apoi toate colţurile Universului
pentru a-ţi da de veste.

Plutind pe portativul stelelor, notele se rostogolesc într-o avalanşă nebună
Spre cel mai îndepărtat întuneric unde se termină materia cosmosului.
Aici, în tărâmul începutului şi sfârşitului,
într-o singurătate absolută
Dumnezeu îşi doarme armonia pierdută
în leagănul uitărilor eterne.

Murmurul trist al umanităţii întrerupe
visarea solemnă a bunului Domn
Care ascultând ondulaţiile pline de durere
ale cântecelor noastre triste

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Şerban din Un gram de om pentru eternitate (2024)
Adăugat de Vasile Şerban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgie - Elegie de toamnă

Ce aer!
Ce miros tomnatic are câmpul!
Ce priviri triste au păsările mici ale tufişurilor pe jumătate goale.
Câtă nostalgie emană toamna şi plouă cu nuci....

poezie de Camelia Opriţa
Adăugat de ElenaElena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio, poezie

Bem – şi-aşteptăm surâsuri care nu pot să existe.
Lumânările presimt când pasiunea moare
Şi suferă pentru despărţrile noastre triste.
Lacrimile lor curg până-aprind cerul în zare.

poezie de Du Mu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Pentru serile triste
O magnolie veche
O rochie de care nu ai nevoie
O carte de dialoguri
Între ceea ce vorbeşte
Şi ceea ce tace
Muguri moi face noaptea
În zorile albe

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cândva

Îngerii se jucau cu pletele dimineţilor,
Dintr-o tablă făcuseră o oglindă
Şi era aşa frumoasă...
Renăşteau sub zăpadă,
Ghioceii inimilor triste
Ca şi cum spuneau,
Voi nu vă daţi bătuţi,
Mergeţi mai departe!

poezie de Eugenia Rada Ioniţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastel marin

Deasupra turnurilor negre, peste coloane şi clădiri,
Planează doruri efemere şi Eol plânge-n aiurare...
Visează portul prins în vraja firmamentalei străluciri
... Ca-n filme cenuşii şi triste plutesc corăbiile-n zare.

Din temple, ca din vis, răsună un cânt de rugă, vibrător...
Seninul plânge lacrimi calde, licăritoare şi divine...
Bizare păsări colorate spre ceruri strigă cobitor,
Rotesc sub bolţile sonore şi-adorm prin antice ruine.

Pe stânci de marmură spumată, în largul mărei luminat,
Apar castele ca din basme, grădini şi pomi cu fructe blonde...
... o barcă goală rătăceşte pe-albastrul val imaculat,
ca o supremă salvatoare, plutind spre pânze vagabonde.

Şi totul parcă-n vis trăieşte, un vis al unei minţi bolnave,
Evocatoare de ruine, de mări, de temple şi de nave...
... Răsună clopote departe, ca de prin sfere planetare...
... Ca-n filme cenuşii şi triste plutesc corăbiile-n zare.

poezie clasică de I.M. Raşcu din Sub cupole de vis (1913)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă doare Moldova

Mă doare Moldova în suflet şi oase,
Mă dor ale neamului triste ponoase,
Mă doare hotarul ciuntit de stihia,
Ce bântuie slobodă prin România...

Noi n-am oropsit niciodată vecinii,
Din trandafiri am cules numai spinii,
Căci soarta a vrut să ne-aşeze în locul,
De unde-a fugi, de când lumea, norocul...

Am stat pitulaţi între naţii hapsâne,
Ce-au vrut să ne ia jumătate din pâine,
Şi ape şi munţi şi câmpii şi fecioare,
Tânjind să ne calce mereu în picioare...

Mereu am clădit doar jumate de casă,
Şi-n cuget mereu am rostit vorba "lasă",
De-aceea de-o vreme ciuntit ni-i hotarul,
E timpul dreptatea s-o facem cu parul...

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cândva

Îngerii se jucau cu pletele dimineţilor,
Dintr-o tablă făcuseră o oglindă
Şi era aşa frumoasă...
Renăşteau sub zăpadă,
Ghioceii inimilor triste
Ca şi cum spuneau,
Voi nu vă daţi bătuţi,
Mergeţi mai departe!

poezie de Eugenia Rasa Ionişă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!