confirmat

Hoţul strigă "Hoţii!" (proverb românesc): premierul efemer al României, plagiatorul Victor Ponta, al cărui plagiat la doctorat a fost confirmat de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor Universitare şi de Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti

Cine strigă-n gura mare,
De aici până-n hotare,
C-avem hoţi şi hoţii-s fiare?
Cine strigă, lua-i-aş moţul?
Hoţul!...

epigramă de George Budoi din Plagiere şi plagiatori (20 iulie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Clasificare" cu riscuri

Există prostul obicei,
De-a compara tot ce ai scris
Cu alţii, şi că eşti precis,
În faţa multor corifei
Crezând că este printre "grei,"
Poetul Neaţă a decis
Că-n primii zece e înscris,
I-au spus aceasta şi femei
Chiar Miţa cea cu poale creţe,
Iubita lui din tinereţe,
I-a confirmat cu sânge rece,
Făcând din amintire scut:
-Te numeri printre primii zece
Poeţi,... pe care i-am avut!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

îl caută

pe shakespeare să-l vaccineze
pentru că ar fi în riscul de grad unu
când noaptea s-a ascuns pe balcon
în liniştea de nepătruns

după dramaturg ar veni isaac newton
ordinea e ordine şi nu trebuie încălcată
trag serul în seringă
vântul bate şi-mi dau ocol

sartre şi camus nu se vor prezenta
la paranghelia cu seringi
ceilalţi nu au confirmat
virusul e de vină

la balcon îi întâmpină julieta
ar juca o drama
dar e în izolare până la anu'
când va veni alt vaccin

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incertitudinea arderii

[pierderea identităţii]

lumina
pune-n orbită coroană
(de-i zeul sau umbra tăiată de-o lume canibală
încă nu mi s-a confirmat)

numai hlamida de carne este zdrenţuită
de ciclonul timpului

apa umflă cu sete porturile celulei rebele indiferent de toanele lunii

palma apucătoare contabilizează avar
oamenii de tablă
care defrişează furioşi pădurile sângelui

îmi putrezeşte sub limbă

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nellie Clark

Aveam numai opt ani;
Până să cresc mare nu am ştiut ce însemană asta,
Nu am avut cuvinte pentru asta,
Doar că am fost înspăimântată şi i-am spus mamei.
Tatăl meu a luat un pistol
Şi l-ar fi ucis pe Charlie, care era un băiat mare,
De cincisprezece ani – noroc cu mama lui.
Oricum, povestea a rămas atârnată de mine.
Dar omul cu care m-am căsătorit, un văduv de treizeci şi cinci,
Era abia venit în oraş şi nu a aflat de întâmplare
Decât după doi ani de la nuntă.
S-a considerat înşelat,
Iar cartierul a confirmat că într-adevăr nu fusesem virgină.
Well, m-a părăsit, iar eu am murit
În iarna următoare.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zona de confort

un tranşeu îngust
la marginea clipelor străpunse perfid
într-un pământ moale
lucios
unde sentimentele se taie în părţi egale
iar poezia devine fagure
aici îmi instalez prezentul
pe fâşia cărnoasă
şi scormonesc în adâncul ţipătului

sunt îndrăgostită de durere
timpul mi-a confirmat încă o data
că nu e un gând trecător
cu posibile vindecări
ci un fapt trecut prin filtrele nebuniei

aici
în această zonă fertilă
cuvintele vor încolţi
căci e timp de închinare

[...] Citeşte tot

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăim cu imaginaţia cel puţin tot atât de mult cât trăim real – real însemnând ceea ce poate fi controlat şi confirmat şi de altul sau de alţii, în afara ta. Altminteri, cu ce, pentru individ în sine, e mai puţin autentic, mai puţin viaţă, ceea ce se-ntâmplă numai în sine însuşi decât ce i se-ntâmplă cu ştirea altora? Cu ce? Cu ce este mai puţin intensă dragostea unui om dacă ea este neştiută? Ba dimpotrivă. Este mult mai profundă, mai concentrată, faţă de-o iubire împărtăşită sau nu, dar materializată, adusă în planul realităţii, cea a martorului. Fiindcă din ea, din iubirea neştiută de celălalt, nu se risipeşte niciun strop în gesturi, în aşteptări, în vorbe care nu reuşesc totdeauna s-o exprime.

Ileana Vulpescu în Arta conversaţiei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui poet-filozof

Gândirea ta poesiferă,
Diversă ca floarea din seră,
Cuvintele-ţi filosofate,
Alese, mai sofisticate
Şi din exces metaforate,
Iar vorbele-ţi mai elevate.

Îmi laşi un iz de: "Unicat".

Tu eşti poet sau filozof?
Te-ntreb: C-adesea-mi laşi un Of.
Când scrii versuri mai delirate,
Greu de-nţeles, pe apucate.
Te crezi un visător pribeag,
Iar eu… Polemolog beteag.

Părerile mi-ai: „Confirmat”.

Cuvintele fie-ţi o: „Muză”,
Iar versul tău o… călăuză.

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Dragoste, patimă şi blestem (26 septembrie 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poţi trăi extincţia ta totală fără să îţi dai seama, poţi muri înainte de moarte fără să ştii? Da, şi nici măcar nu vei bănui că eşti liber de minte şi închisoarea ei. - Atmaji Maharaj. Am crezut mult timp că e tinitus, pentru că nu ştiam cum s-o explic. Apoi am auzit sau am citit despre aşa ceva la Osho şi mai apoi la Eckhart Tolle. Era permanent acest sunet, nu în cap, ci în toată fiinţa, cumva dincolo de limitele corpului. Am realizat că are legătură cu spiritul, pentru că eram interesat de meditaţie, practici, iluminare, etc. Dar nu făcusem nimic special pentru a-l descoperi. Ca să mă lămuresc însă, am întrebat o fiinţă deplin realizată care mi-a confirmat adevărul. Acea fiinţă tocmai ţi-a răspuns mai devreme, completându-mă.

citat din Marius Creţu
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, te rog! Hai să nu îi spunem "confirmare"; am o alergie la "confirmare şi infirmare", două gânduri lipsite de valoare. Hai să îi spunem mai neutru: "împărtăşire". Nu putem împărtăşi asta pentru că nu ne putem desprinde, diviza, dar hai să îi spunem aşa. Împărtăşirea este complet lipsită de aşteptarea confirmării, bine? E neutralitatea şi neutralizarea tuturor contrariilor. Noi nu suntem diferiţi, eu am fost ca tine şi inevitabil tu vei fi ca mine. În "confirmare şi infirmare" există distanţa "profesor-elev", în împărtăşire aceasta dispare. Împărtăşirea nu e o şuetă în care împărtăşim falsul, ci e bucuria împărtăşirii non-duale a realului. Ceea ce e Real, nu-i pasă de confirmarea sau infirmarea gândului, nu are timp de astfel de dualităţi. Noi nu găsim Asta, descoperim doar că dintotdeauna şi pentru totdeauna suntem Asta. Ce e atât de simplu încât nu poate fi confirmat sau infirmat?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!