Serioase/triste despre trasnet, pagina 3
Un răsunet
Deșteaptă-te, Române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfători în lupte, un nume de Traian!
Înalță-ți lata frunte și cată-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
Vieață-n libertate ori moarte! strigă toți.
[...] Citește tot
poezie de Andrei Mureșanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre România
- poezii despre tinerețe
- poezii despre munți
- poezii despre mamă
- poezii despre foc
- poezii despre armată
- poezii despre țări
- poezii despre sânge
Deșteaptă-te, române!
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ți altă soartă,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viață-n libertate ori moarte!" strigă toți.
[...] Citește tot
cântec, versuri de Andrei Mureșanu din Un răsunet (1842)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Casabianca
Băiatul stătea pe puntea-n flăcări mari, o mie;
Coechipierii-n viață fugiseră niște bieți vătui;
Focul mistuia epava-n marea bătălie
Și-și revărsa lumina peste oamenii morți din jurul lui.
Frumos și strălucitor, niciun pas nu dădea-napoi,
Parcă era stăpânul pălălăii enormă;
O ființă dintr-un sânge nobil de eroi,
O mândră, deși copilărescă formă.
Flăcările creșteau tot mai înalte el aștepta
Ca tatăl să-i permită să părăsească vasul;
Tatăl, care sub punte-atunci tocmai se sfârșea,
N-avea cum fiului să-i audă glasul.
Striga-n mijlocul incendiului: "Spune, tată, spune,
Nu-i așa că mi-am îndeplinit datoria pe deplin?"
El nu știa, dar căpitanul zăcea ars cărbune
Și nu-i putea răspunde, el fiindu-i Styxului vecin.
[...] Citește tot
poezie de Felicia Hemans, 1793 -1835, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre război, poezii despre poezie, poezii despre lumină, poezii despre Franța, poezii despre înălțime sau poezii despre îndeplinirea datoriei
Noaptea soarelui
( Speranțele aleargă cu pumnii strânși la tâmple.
speranțele se-ntreabă din ochi: Ce-o să se-ntâmple?
speranțele ducându-și la buze-un deget pal
se-ndepărtează...
--- Taci!... )
Ca un pumnal ce sfâșie o piele,
un avion alunecă pe cer.
Opt și un sfert!
Mai mult nici o secundă.
Un trăsnet!
Deodată, toate ceasurile-au stat,
cu limbile-nghețate ca-ntr-o gură
încremenită.
Timpu-a murit.
Cine dărâmă
[...] Citește tot
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre oraș, poezii despre negru, poezii despre cenușă, poezii despre aur, poezii despre întuneric sau poezii despre șerpi
Junii corupți
La voi cobor acuma, voi suflete-amăgite,
Și ca să vă ard fierea, o, spirite-amețite,
Blăstemul îl invoc;
Blăstemul mizantropic, cu vânăta lui gheară,
Ca să vă scriu pe frunte, ca vita ce se-nfiară
Cu fierul ars în foc.
Deși știu e-a mea liră d-a surda o să bată
În preajma minții voastre de patimi îmbătată,
De-al patimilor dor;
În preajma minții voastre ucisă de orgie,
Și putredă de spasmuri, și arsă de beție,
Și seacă de amor.
O fiarbă-vă mânia în vinele stocite,
În ochii stinși de moarte, pe frunți învinețite
De sânge putrezit;
Că-n veci nu se va teme Profetul vreodată
De brațele slăbite, puterea leșinată
A junelui cănit.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1869)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre libertate, poezii despre fier, poezii despre vânt, poezii despre viață, poezii despre urechi sau poezii despre uragane
Angelina
Ca Dumitru-n albanime
Mai viteaz nu era nime,
Nici la braț mai viguros,
Nici la umblet mai frumos:
Era înger la iubire,
Zmeu era la războire;
Între fete curcubeu,
La bătăi trăsnet și leu.
El cu dragii săi tovarăși
La război pornit-a iarăși,
Dar pe drumul lat și-ntins
L-a cuprins un dor pe cale:
Dorul Angelinei sale.
Și el zice către frați:
Dragii mei! Voi m-așteptați,
Până-n seară, până-n noapte,
Până mâine-seară poate,
Pân mă duc la draga mea
Căci nu pot de dor de ea!
Astfel zise lin și blând
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre promisiuni, poezii despre prezent, poezii despre frunze, poezii despre dor sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Baligi uscate
Târziu, mă întorc printre baligi uscate.
La maluri de ape, pe prunduri cu știr, mărăcini
și pelin, și cu tufe de gherghini.
Îmi ung sufletul cu păcură arsă
ca unui cal liber rosătura din greabăn
a șeii.
Mă scald în fluviu și apoi, răstignit,
filtrez soarele printre genele ude.
Mi-este cald și mi-e bine parc-aș sta
întins pe oala de lut a-nceputului. Mâinile
mele se joacă cu nisipul, cu pleava purtată
de vânturi; privighetorile cântă, buhaii de baltă la fel;
mi se pare că aud tractoarele alergând pe câmp purceii mistreți
și, deodată, minune: copilul din mine trăiește!
Dumnezeu îmi întoarce fericirea dintâi
într-o singură boare a nămolului fecund!
Un hoț de miei m-a furat de prea tânăr;
auzi-l, auzi-l cum trece ostrovul, în trestii
țipă babușca, mătăsarii; pe jar, fuduliile
[...] Citește tot
poezie de Dragoș Niculescu din Hibernaris (2001)
Adăugat de Dragoș Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre suflet, poezii despre porci sau poezii despre apă
Coloana de atac
Porniserăm din văi adânci
Și ne târam acum pe brânci
Să nu ne prind-Osman de veste,
Că năzuim la deal spre creste,
Căci veste de-ar fi prins ai săi,
Noi n-am mai fi ieșit din văi.
Și-așa cu-ncredere vegheată
Noi răsărim pe deal deodată.
Ne văd păgânii, sar pe zid,
Potop de foc spre noi deschid.
Dar noi prin foc o rupem iute,
Crezându-ne pe sub redute.
Și nu eram! Vedeam de sus
Că altfel e de cum ne-au spus,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Turcia, poezii despre văi, poezii despre zbor sau poezii despre râuri
Visul
I
O altă auroră în sufletu-mi lucește,
Rază necunoscută d-a altor lumi ziori;
Ochii mi se deschide, și-n ochii mei zâmbește
Ziua zilelor noastre, vecii netrecători.
Veacurile, viața-mi ca nopți se strecurară,
Ș-încovoiat pe groapa-mi, o văz că s-a deschis
Ș-îmi face loc printr-însa să trec preste hotară -
E poarta veciniciei!... și mă deștept din vis!
Fruntea-mi albită toată către pământ se lasă,
Brațele-mi răzemate toiagul meu apasă;
Iar sufletu-mi se-ntoarce și cată înapoi...
O, zile! sau ce nume vouă vi se cuvine?...
Dar ați trecut! ce trece mai mult el nu mai vine.
Era mai dinainte să vă întreb pe voi.
[...] Citește tot
poezie de Ion Heliade Rădulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre vinovăție, poezii despre religie, poezii despre înțelepciune, poezii despre îngeri, poezii despre zile sau poezii despre vârstă
Visul
I
O altă auroră în sufletu-mi lucește,
Rază necunoscută d-a altor lumi ziori;
Ochii mi se deschide, și-n ochii mei zâmbește
Ziua zilelor noastre, vecii netrecători.
Veacurile, viața-mi ca nopți se strecurară,
Ș-încovoiat pe groapa-mi, o văz că s-a deschis
Ș-îmi face loc printr-însa să trec preste hotară -
E poarta veciniciei!... și mă deștept din vis!
Fruntea-mi albită toată către pământ se lasă,
Brațele-mi răzemate toiagul meu apasă;
Iar sufletu-mi se-ntoarce și cată înapoi...
O, zile! sau ce nume vouă vi se cuvine?...
Dar ați trecut! ce trece mai mult el nu mai vine.
Era mai dinainte să vă întreb pe voi.
[...] Citește tot
poezie de Ion Heliade-Rădulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!