Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

tat

Poezii despre tat, pagina 3

Colo jos, colo mai jos / Păcurarul sătul de oi

Colo jos, colo mai jos
Oi linoi, linoi, lăr Doamne
Ce turme de oi s-o scos
Pă râtuțu cel frumos!
- Da la turmă cine-și umblă?
- Umblă-și Lariu, păcurariu,
C-on topor încolțurat,
C-on fluier înverigat.

- Lăsa-v-oi la lupu oi.
De când umblu după voi
Tăt am albit ca și voi.

Strigă-o oaie pistrioară:
- Nu ne lăsa nici pă noi
Iară noi te-om dărui
La Crăciun c-on suman bun,
La Păștiță cu jintiță,
La Sângeorz c-on miel frumos,
La Ispas c-on bulz de caș.

folclor românesc
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

Revelația

... când voi ajunge la mine va fi
prea târziu pentru ținuta de vară:
nu zboară
în ultimul timp nicio remarcă ușoară la una
din două adresele mele de tânăr
teribil care am op(h)tat pentru sânii aceștia – pro
eminenți – și atunci
mi-am luat un job de cacao-ndulcită
în spatele unui pult
culinar militar (?!) la o popotă deschisă în centrul
vechi – al unor istorii recente – va fi
totuși va fi
mă gândesc prea târziu să slăbesc
anume cătarea ce-am pus-o pe tine strivind
patul armei trepidant biologice-n breteluțele
sutienului
de împrumut – de păstrat până la
următoarea revelație sexuală. sau
revoluție – dacă vreți dacă știți...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ninsoare imperfecta

Zã pada ne locuia pe rând.
In mine tatuase o frumusete asprã,
Ce-acum imi crestea
In continuarea fiecã rui os,
Si-ncepea sa mã doarã.
Devenisem greoaie, fiecare miscare
Mã apropia tot mai profan
De perfectiune.
Am incercat sã-ntind bratele,
Sã mã agã t de ceva,
Poate de-o pasã re sau un cal
Impuscat pe jumã tate,
Dar m-am lovit de câtiva copaci
Cântând din frunzã,
Care nu-mi puteau simti porii
Risipiti in trupul rã nit,
Si mi-am pierdut echilibrul,
Alunecând in zã pada ce ardea
Cu majuscule.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Miorița colind

Trecu-ș tri păcurărei
Cu oile după ei.
Tăț ș-îs fraț șî verișori,
Numai unul, cel mai mic,
P-acela că l-o mânat
Cu găleata la izvor,
Pănă ce s-a fa` zăpor.
El de-acolo și-o strâgat:

- Măi fârtați, măi verișori,
De s-a văjî eu să mor,
Voi unde mi-ț îngropa?
În staolu oilor,
În jocuțu mieilor.
Ș-un miel mi-l puneți la cap
Și trâmbița pă mormânt.
Când a sufla câte-un vânt
Trâmbița a trâmbițá
Și mielucu a zbiera.
- Da voi, oi, cum mi-ț cânta?

[...] Citește tot

folclor românesc
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Eugen Ilișiu

Visul românului cult

Dumniăzău m-o ajutat,
Ca să nu fiu om bogat...
Știu că bunu Dumniăzău,
Mă putea-ncurca mai rău:

Să putea uni cu-n Drac,
Să mă facă chiar sărac,
Da norocu m-o lovit,
Că un Drac nu o-ntâlnit,

Că tăț Draci-s ocupaț,
S-aibă grijă de bogaț,
Să-i îndemne la păcate,
Și pân față și pân spate...

Și așa io am scăpat,
Am băut și am mâncat,
Și-am avut apartament,
Da nu mi-o fost suficent,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O dzî dă vară (poezie in grai bănățean)

Vara satu împârângă,
Șeriu cage sub tălpoane
Luna înșepu să strângă,
Două gânduri mășcioane...

Mă afundă glasul verii
Șî dân sobă mă tocmesc
Aș culeje umbra sării
Păstă tăt s-o prăsăgesc.

Numa lămpi apringe satu
Dân sudoarea șe să lasă,
Sâmt aproape șolocatu,
Cum pă gânduri să apasă!

Bace noapcea după ușă,
Cunie moi dă sânzâine,
Vara parcă închepusă,
În zăbroanea șe ogene.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Sergiu BoianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Averea (poezie in grai bănățean)

O murit șî baba Eva
A ei d-abe așceptară,
Că avea suta dă ani
Sî nu măi dăgea să moară...

S-api la îngropășiune
Viniră care dă care
Că țânură mult la babă
C-o lăsat avere mare...

S-o fost scris la testament
Tăt se baba –o adunat
Că sică pucea să fie
A măi bogată dân sat

Avea o șioardă dă vași
Un siopor mare dă oi
Mulce lanță dă pământ
Șî bag sama euroi...

[...] Citește tot

poezie satirică de (august 2011)
Adăugat de Sergiu BoianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Asta-i viața mea, pare să spună frunza...

Asta-i viața mea, pare să spună frunza
care cade de pe ram
sau piatra care se rostogolește de pe deal. tât: fără o credință
în fața căreia trebuie să te-închini sau să o contești,
fără muzica sferelor perfecte,
fără un cer explodând în flăcări.
Sub tălpile mele, viitoarea cenușă
care se va așterne la distracția finală,
penultima blasfemie;
toate luminile se vor stinge,
iar pe armăsarul talazurilor
va veni un pește de cobalt
să muște fără a ține seama de sex sau de pleoape.
Frunza cade în felul ei,
așa cum și piatra cade în felul ei,
dar numai cineva cu mâini
descoperă moliciunea cărnii
și duritatea oaselor.
Acesta este adevărul: nici un om nu este vizibil.

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aminciri

Noapcea să lasă prăstă sat,
Inima-mi bace tăt mai tare,
Abia dacă s-o însărat,
Că mi-s șî gata dă plecare.

Cu mândra eu m-oi întâlni,
Pră fânu proaspăt adunat
Șî-acolo tare ne-om iubii,
Așa-i dă când lumea lăsat,

Ăl cinăr noapcea să nu doarmă,
Să umble după sărutări,
Că vine iuce-a vieții toamnă
Șî o zuita dă dăzmierdări.

Îmi fierbe sângele în vine,
Ghingeșci că zbor, așa mă duc,
Să ajiung mai iuce lângă cine,
Lângă poșorul dă sub nuc.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cezar Bolliac

Sila

Era o iarnă aspră ș-o noapte ce-ngrozește,
Și crivățul, cu viscol, mugea precum mugește
Un taur ce-a rănit.
Într-un cătun de laturi a unui sat mai mare,
O rază îngînată de slabă luminare
Subt un troian albit.

Troianul era casă, cășcioară locuită,
Ce-i astupa nemeții intrarea umilit㠗
Bordei de muncitor;
Și raza îngânată venea dintr-o lumină
D-o flacără-n cenușă ce vălvăia în tină
Pe un uscat cotor.

Cu furcile în brâne, cu fețele voioase,
Întind cât pot cu fusul din caiere stufoase
Două femei cântând.
Bătrână este una, ca iarna de albită,
Iar alta este jună, bălaie și iubită
De câți o văd râzând.

[...] Citește tot

poezie clasică de din Poezii nouă (4 ianuarie 1840)
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 3 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook