iti vine sa l scoti

Baciul Ion

Clopotul bătea în dungă
A primejdie de moarte
Ion visa c-o să-l ajungă
Taurul cu coarne boante. ărăseşte

N-a ştiut că vine apa
Ca o vită-nfuriată,
Că-l înconjură şi toată
Turma poate fi-necată.

Părăseşte Ioane, balta
Pune samarul pe cal,
Căci realitatea-i alta...
Şi îndreaptă-te spre deal!

Apa vine, umbră n-are-
Ia-ţi şi câinii, dar şi turma
Şi cojocul pe spinare-
Du-te şi îţi pierde urma.

[...] Citeşte tot

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţa neagră

Cineva şi-a uitat visele acasă şi plâng,
gândurile golite de conţinut aşteaptă,
când pleci prea departete nimic nu te mai apropie
stai închis în tine şi scoţi aburi pe gură
numai bucurie nu scoţi,
doar un amar care face din iubire un chin.

E neagră speranţa de rezultate palpabile
Inima rămâne lovită de însingurare.

Nu ştiu cum am gândit saltul,
dar îmi amintesc povestea altora,
am strâns în mine toate neîmplinirile de aici
şi am plecat să extind totul printre străini
încât am rămas cu sufletul rănit şi pustiu.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine ploaia

Vine ploaia, bine îmi pare,
În grădină am o floare,
Ploaia o va face mare,
Vine ploaia, bine îmi pare.

Vine ploaia, bine face!
Spicul plin de-acum se coace!
Spicului răcoarea-i place!
Vine ploaia, bine face!

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

(nu e poem)

ca să întreci un poem,
îţi trebuie o zi de ieri,
un refuz ca două palme peste Cuvinte
şi, fireşte, să scoţi din scenariu
sângele.

la aseară 7,
la doar patru metri rari,
din colţul tipografiei dezafectate
de pretenţii rimate,
a început lucrul soarelui cu ploaia,
o cutie cu acuarele
în arc.

apoi s-a dat mai încolo,
să adoarmă după nişte blocuri.
a plecat
zbor somnabul
în susul târziu.

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ITI SIMT LIPSA....

Îţi simt lipsa scumpă fiinţă
Te caut cu gândul în jur,
În aerul de munte, pur
Pe vârfuri de brazi îţi jur
CREDINŢĂ.

Nu-ţi cer nimic înalt
Dar ce-aş putea să-ţi cer?
Văd printre nori un petic de cer.
Lumina vine, o prefer
NU ÎN NEANT.

Dăruieşte-mi din inima ta
O parte oricât de restrânsă,
Nu vreau să fii cu faţa plânsă
Pe faţa-ţi să o văd răsfrântă
FERICIREA

1965

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patria

Piatra asta e o pâine caldă.
Vântul ăsta e un vin domnesc.
Şi pelinul – busuioc sălbatic.

Vine ziua aurindu-mi pâinea.
Vine seara aromindu-mi vinul.
Vine mama îndulcindu-mi gândul.

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În sfârşit

Ce bine vine liniştea într-o cameră, singură,
După cutii şi străzi ticsite cu oameni.
O simt aşezându-se în straturi succesive, sigură,
Pe ea şi pe scopul urmărit, fără patimi.

Strat cu strat, spre supremul sentiment,
De împăcare a sinelui cu trupul,
Ce sălăşluiesc atât de dement,
Separate. Şi iată că timpul,

Pare că îşi recapătă sensul de bază
Şi tu treci pe lângă el, utilizându-l,
Nu invers, într-o cursă doar de groază.
Dorinţa ţi-o împlineşte numai gândul.

Totul se mişcă în valuri, repetat
Şi du-te-vino-ul relaxant intră-n tine,
Ca şi respiraţia ce vine pe-nnoptat,
Cu genele somnului să îţi curgă în vine.

poezie de Doina Cristian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

şi dacă toate femeile au nume
eu te chem în gând
numai pe tine
e singurul nume care-mi vine în minte
e singurul nume pe care-l ştiu
îmi vine să-l cânt
îmi vine să-l strig
şi dacă toate femeile au nume
numai al tău contează
îl rostesc în gând
îl şoptesc pentru mine
e secret pentru toţi ceilalţi
sunt fascinat de numele pe care-l porţi
numele tău este croit pentru tine
îţi vine bine
nu te strânge
nu e prea lung
şi dacă toate femeile au nume
ele nu contează pentru mine

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Starea de adio

Vine vremea, vine,
Omule nebun.
Ia ce poţi cu tine,
Substantiv comun!

Ca o catastrofă,
Cu diluvii mari,
Cade anatema,
Zeilor solari.

Vine vremea, vine,
Omule zărghit.
Trăieşte degrabă,
Tot ce ţi-e sortit!

Trăieşte intens,
Scurt, la repezeală,
Dezgolind de sens,
Marea hoinăreală!

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucrătorul

Te iroseşti în încordări de arc
lângă roţile mari de oţel.
Striveşti între degete sânii materiei.
Iţi sunt de păcură mânile şi afumate în zorile.

Lucrătorule, cu şorţul de piele albastră,
pentru tine maşinile cântă
mai frumos decât privighetorile.
Lucrătorule, cu şorţul de piele albastră,
tu ştii că frumoase sunt
numai lucrurile ieşite din puteri omeneşti.
Tu ştii că nici o stea
n-a fost făcută de mâna ta,
şi-ţi zici: orce-ar spune prea mulţii gureşii poeţi,
nici o stea nu-i frumoasă.

Din fântâni sfredelite-n osia planetei
iţi scoţi găleţile de foc.
Nu te cunosc, nu mă cunoşti,
dar o lumină alunecă

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!