cartea vietii

* * *

de când nu am mai stat de vorbă
din cartea mea deschisă
ai furat lumina unui gând
şi cartea s-a închis

e un secol de când nu am mai stat de vorbă
ce repede trece timpul

poezie de Lidia Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prolog (poezie pentru copii)

Cartea mea de poezie
Are suflet, este vie:
Te iubeşte şi pe tine
Şi te caută de bine.

Cartea mea poate să fie
De o simplă poezie:
Poezie cine are
Are mireasmă de floare.

Suflet pus în poezie
Este suflet ce te-mbie:
Vie rimă, viul viers
Te opreşte viu în mers,

Iubeşte din mers o floare
Şi pe tine la hotare:
Pe tine când te doreşte
Şi pălită înfloreşte,

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul I (2008)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti poetul

cu cartea de lacrimi
care scoate un scâncet
la fiecare pagină citită
ca o formulă de matematică

tu eşti poetul care a scos
cartea care-ţi creşte
un gol în inimă

tu eşti poetul care scrie
despre singurătatea iubirilor

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din scrisoarea unei bătrâne

O, lasă-ţi obiceiul de-a răscoli în scrum
Prilejuri de durere în biata cale-a vieţii,
Ci scaldă-ţi ochii limpezi în roua dimineţii,
Şi nu-ntreba ţărâna de urmele din drum.

E vitregă ţărâna şi sfatul ei avan,
La ce s-o-ntrebi de ochii ce vor fi plâns pe cale?
Ni-s scrise-n cartea vieţii, la toţi, şi dor şi jale
Şi drumul fiecărui e răbojit pe-un plan,

În care-s însemnate, cu ape şi poteci,
Şi dragostea şi ura şi mila şi păcatul,
Pân-vine de le-ncheie pe toate-ntunecatul
Şi mutul semn al crucii din liniştea de veci.

O, sunt, de bună seamă, şi lacrimi în noroi,
Căci lacrima ni-i birul cel mai de seamă-al vieţii,
Şi jalea şi amarul vor fi de veci drumeţii
Cei nelipsiţi, din calea oricărui dintre noi.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre carte

De când e pe lume, omul
a avut prieten cartea.
Cu ea a creat atomul.
cu ea a-împărţit dreptatea.

Am uitat să mai citim
de când avem internet.
Cartea n-o mai răsfoim
şi asta nu e corect.

Dacă nu citeşti o carte
înseamnă că nu trăieşti.
Nu poţi merge mai departe,
în labirint rătăceşti.

poezie de Dumitru Delcă
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia, veşnică primăvară

lacrima din miezul zilei
lustruieşte cursul vieţii-
pe Scara lui Iacob,
trandafirii stau împletiţi
în două culori,
pe o parte şi pe alta,
admir lumina din
globul de cristal,
din mijlocul grădinii,
prezentul de astăzi
e trecutul de mâine
înscris în Cartea Vieţii.

poezie de Cristina Mariana Bălăşoiu din Jocul de lumină al soarelui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imn cărţii

CARTEA – Inimă de Mamă,
CARTEA – Soare-n răsărit,
CARTEA – Foc ce încălzeşte inimi tinere
Şi Sfânt Cuvânt,
Ce-aripi prinde-n orice clipă,
Porumbel cu ramuri verzi în cioc,
Care zboară peste ape-nvolburate
Şi vine la-mpărat
Cu veste bună şi cu inimă de foc.

CARTEA – raza mea de Soare,
LUMINĂ din Astrul Sfânt,
Tu eşti steaua ce răsare,
Iarbă verde pe Pământ,
Tu eşti Cerul, eşti Poveste,
Eşti Soare din Univers,
Tu eşti floarea ce-nfloreşte,
Fericire eşti şi vers!

Tu eşti cântec şi Lumină,

[...] Citeşte tot

poezie de Valentina Moroşanu din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea bună vs cartea proastă

O carte sigur este bună
Când nu te-nduri s-o laşi din mână
Şi când, citind-o, negreşit,
Îţi pare rău că s-a sfârşit.

O carte-i proastă, tre să ştii,
Când zace mult în librării
Şi-aşteaptă tristă ca-n sfârşit
Să fie dusă la topit.

poezie de George Budoi din Cartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (9 septembrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neatul dăruit

sting visuri-n focul macului.
roşul sângelui vede,
rostul,
în rozul intrării mângâind sufletul tău.
amintirea-mi citeşte cartea vieţii.
primăvara din trupul meu,
aprinde-n răsărit,
soarele.
deschid galben de aur printre fire,
fără spic,
sau
unduiri de noapte, aştept.
supendat sunt acolo, parcă într-o stea,
culeg căldura ta.
bobul de grâu prin trup devine sămânţă.
răscolit de albul măinilor,
trec de intrarea întunericului
nopţii.
privesc luna printre cele două falii,
buzele ţi le sărut.

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Muha (octombrie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nava vieţii

Nava vieţii, nava vieţii
Mi s-a frânt.
Am avut catarg prea tânăr,
A fost vânt -
Nu-mi zâmbeşte de departe
Nici un far,
Vânturile tot mai aspre-mi par.
Şi răcneşte marea vieţii,
Valurile mii...
Dimineaţă a credinţii
Nu mai vii?...

poezie celebră de Emil Isac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!