acele ceasornicului

Terapie

Mi-e frica de unu
si-apuc privirea intre degete
pipaind lucrurile incerte,
ajungand undeva in partea stanga
in dreptul ferestrei
de unde vine caldura
ce mi-a inviat in plina iarna
mugurul sperantei.

Ma plec cu urechea nerabdatoare
s-aud glasurile ramase,
acele strigate innabusite in viata
dar ele sunt adieri
ce-mi ravasesc pletele
si gandurile...
ecouri trecute
ce-apasa existenta mumificata
in piramida regretelor.

Ma plec cu fruntea la pamant

[...] Citeşte tot

poezie de Andrada Lupean
Adăugat de Maria Duican
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâneţe

Sunt sătulă de acele seringilor,
Sunt sătulă de cearceafurile din cauciuc şi de tuburi.
Sunt sătulă de feţe pe care nu le cunosc –
şi cred că de-aici şi acum începe moartea.
Moartea începe ca un vis
plin de obiecte şi de râsul surorii mele.
Eram tinere şi ne plimbam,
şi culegem mure
de-a lungul drumului către Damariscotta.
O, Susan, a ţipat ea,
ţi-ai pătat bluza cea nouă.
Gust dulce –
am gura plină cu mure
şi zeama albastră şi dulce se prelinge
tot drumul spre Damariscotta.
Ce faci? Lasă-mă în pace!
Nu vezi că visez?
În vis nu ai niciodată opzeci de ani.

poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Augustus Hill: Deci, ce am învăţat? Care e lecţia pentru astăzi? Pentru toate acele zile nesfârşite şi nopţi fără linişte în Oz? Că moralitatea este trecătoare? Că virtutea nu poate exista in absenţa violenţei? Că a fi cinstit este un defect? Că a dărui şi a primi iubire ne înjoseşte şi în acelaşi timp ne înnobilează? Că Dumnezeu sau Allah sau Iehova are răspunsuri pentru întrebările pe care nu avem curajul să le punem? Povestea e simplă: un om trăieşte în închisoare şi moare. Cum moare? Asta e uşor. "Cine-le" şi "de ce-ul" reprezintă partea complexă. Partea umană. Singura care merită să fie cunoscută... Pace.

replici din filmul serial Oz – Închisoarea federală
Adăugat de Oana Romanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Robert Langdon: Istoria arată că Iisus a fost un om extraordinar, o sursă de inspiraţie pentru oameni. Atâta tot! Acestea sunt toate dovezile necesare. Dar... când eram copil... când eram în acel puţ despre care ţi-a povestit Teabing, credeam că voi muri, Sophie! Ceea ce am făcut, a fost să mă rog. M-am rugat la Iisus să mă ţină în viaţă ca să îmi pot vedea părinţii iar, să pot merge iar la şcoală, să mă pot juca iar cu câinele meu. Câteodată mă întreb dacă eram singur acolo jos. De ce Iisus nu putea fi tată, dar să şi facă toate acele miracole?

replică din filmul artistic Codul lui Da Vinci, după Dan Brown
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce casieriţa îi dădu restul de la cinci franci, Georges Duroy dădu să iasă din restaurant. Ţanţoş din fire, dar şi băţos ca un fost subofiţer, el îşi mlădie talia, îşi răsuci mustaţa cu un gest scurt, milităros, şi aruncă asupra celor de la mese o privire repede şi rotitoare, una din acele priviri de băiat fercheş, care seamănă cu nişte repezituri de uliu. Femeile ridicaseră capul spre dânsul: trei lucrătoare de rând, o profesoară de muzică de vârstă mijlocie, rău pieptănată, neîngrijită, cu o pălărie întotdeauna colbăită şi îmbrăcată cu o rochie dezmăţată, şi două cucoane cu bărbaţii lor, obişnuite cu această locantă cu preţul fix.

începutul de la Bel-Ami de Guy de Maupassant (1885), traducere de Garabet Ibrăileanu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Funcţionarul: Jack Sparrow.
Jack Sparrow: Căpitan... Căpitan Jack Sparrow.
Funcţionarul:... pentru comiterea cu buna ştiinţă a unor fărădelegi împotriva coroanei. Acele fărădelegi fiind numeroase şi de o natură sinistră...
Elizabeth: E greşit...
Guvernatorul Swann: Comodorul Norrington este obligat să respecte legea, ca noi toţi.
Funcţionarul:... asumarea identităţii unui ofiţer al Marinei Regale; asumarea identităţii unui preot al Bisericii Anglicane...
Jack Sparrow: Oh, da, ha ha.
Funcţionarul:... incendiere; răpire; sperjur; piraterie; furt; privare de libertate. Pentru aceste infracţiuni eşti condamnat la moarte prin spânzurare. Dumnezeu să te ierte.

replici din filmul artistic Piraţii din Caraibe: Blestemul Perlei Negre
Adăugat de Alexe Laura, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi este o fantomă efemeră... O stranie zi uimitoare care vine o dată la patru ani. În rest, nu "există". În termeni profani, marchează un "salt" în timp, când calendarul se modifică pentru a adăuga secundele în plus acumulate în cei trei ani anteriori datorită rotaţiei pământului. O zi temporală este reglată! Însă această zi deţine un alt secret – conţine unul dintre acele momente cu adevărat rare de trecere încântătoare şi uşoară incertitudine care există doar pe muchia ascuţită a lucrurilor, un avion bâzâitor de probabilitate cuantică... O zi cu un potenţial nedescătuşat. O vei face sau nu? Să o faci sau nu? Foloseşte-te de această zi ca să faci ceva îndrăzneţ, extraordinar şi care nu seamănă cu tine. Profită de ocazie şi trasează un tipar diferit în norul probabilităţii tale personale!

Vera Nazarian în The Perpetual Calendar of Inspiration
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarce-te la sânul meu

Blestemul nu m-a ajutat,
Ba, dimpotrivă, agitat.
De când Tu, dragă ai plecat
Puhoi de lacrimi am vărsat,
Oricât am vrut, nu te-am uitat,
Mereu… Am regretat.

Zmeul din mine a-mbătrânit,
Petalele mi-au veştezit
Şi liliacul m-a minţit,
Iar trandafirul, ocolit,
Splendoarea lor m-a părăsit.
Semnal…. Că am greşit.

Dar… Totul este trecător,
Chiar şi gâlcevile ce dor.
Ce n-am să uit? Este un dor,
De şoapta-ţi dulce de amor
Şi nici speranţele ce-mi zbor,
Revino! Te ador…

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parnas

Pe când la greci au părăsit
Ciopliţii dumnezei,
Iar locurile lor, pe drept le-au împărţit
Norodul între ei:
Atunci şi muntele Parnas

La unul muritor moşie a rămas.
Stăpânul nou pe el îndat-au aşezat

Câţiva măgari la păşunat.
Măgarii au aflat,
De unde, până unde!
Că muzele odat'
Au locuit pe munte
Şi zic: "Se vede, dar,

Că noi aici suntem mânaţi nu în zadar.
Pesemne muzele de oameni s-au urât

Şi ei au hotărât:

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Alecu Donici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre poezia modernă

Poezia minţii în tentativa de a găsi
Ceea ce este de ajuns; nu este necesar să găsească
Întotdeauna ceea ce caută: scenariul a fost stabilit; se repetă
Doar textul.
Apoi piesa se schimbă
În altceva. Trecutul ei a fost un cadou.

Ea trebuie să trăiască, să se adapteze la limbajul locului.
Trebuie să întâlnească bărbaţii timpului şi să întâlnescă
Femeile timpului. Trebuie să reflecteze asupra războiului
Şi să găsească ceea ce este de ajuns. Trebuie
Să construiască o scenă nouă. Trebuie să urce pe acea scenă
Şi, ca un actor niciodată mulţumit, încet şi meditând,
Să sufle acele cuvinte care în ureche,
În gingaşa ureche a minţii, repetă,
Cu exactitate, ceea ce ea vrea să audă, sunetul
Cărora e ascultat de o audienţă invizibilă,
Nu piesa, ci pe sine însăşi, exprimând
Emoţiile a două persoane în momentul când cele două
Emoţii devin una. Actorul

[...] Citeşte tot

poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!