William Lyon

Nu mai contează cât de aspru-i drumul,
Ce liste cu pedepse vin mereu,
Eu, azi, al sorţii mele sunt stăpânul -
Sunt căpitanul sufletului meu.

catren de William Ernest Henley
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Splendoare în iarbă

Deşi nimic nu poate aduce înapoi ora
splendorii în iarbă, a gloriei în floare,
nu vom plânge, ci vom găsi
putere în ce-a rămas în urmă.

poezie de William Wordsworth
Adăugat de georgiana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eternitate

Cel care se leagă strâns de o bucurie,
Distruge aripile vieţii pe vecie;
Cel care sărută-n bucurie-o floare trecătoare,
Trăieşte Eternitatea răsăritului de soare.

poezie celebră de William Blake (1793), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaful lui Swift

Către odihnă Swift a navigat;
Acolo doar o crudă indignare
Şi care pieptul nu i-a sfâşiat.
Hai, imitaţi-l de-ndrăzniţi, oricare,
meditativ în infinit;
El libertatea lumii a servit.

poezie celebră de William Butler Yeats, traducere de Passionaria Stoicescu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sirena

O sirenă-a întâlnit un flăcău care-înota;
L-a prins în braţe pentru-a fi numai al ei;
Şi-a apăsat trupul de trupul lui;
A râs – şi, plonjând în adâncuri,
A uitat, în cruzimea fericirii,
Că chiar şi-îndrăgostiţii se îneacă.

poezie clasică de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O scenă pe bancurile Hudson-ului

Frumuseţea deplină, fără leac,
Are viaţă scurtă, poartă-aripă.
Bujorul care trăieşte-o clipă
E mai frumos decat cel sculptat pentru un veac.

poezie de William Cullen Bryant, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ferestrele de la sufletul acestei vieţi a noastre
Deformează lumea cealaltă din depărtări albastre
Făcându-ne să credem în imediat sau în deochi –
Căci deşi vedem cu el, noi nu vedem prin ochi.

catren de William Blake din Evanghelia eternă, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asta, ca să fie spus

Am mâncat
prunele
care erau
în frigider

şi pe care
probabil
le păstrai
pentru micul dejun.

Iartă-mă
erau delicioase
atât de reci
şi atât de dulci.

poezie de William Carlos Williams (1934), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul erou

L-am aşezat la locul de odihnă cu blândeţe;
Am întors faţa către ţară-n incendiul asfinţitului de jar;
Şi am gândit tăcuţi, în sinea noastră, cu tristeţe –
Toată povestea ţărânii este spusă iar.

Un cuvânt frumos de despărţire-a fost rostit:
O inimă mare cât a celor din trecutul eroic, legendar,
A trecut dincolo; apoi vorbitorul a pierdut firul, copleşit –
Sau toată povestea ţărânii a fost spusă iar.

Praful atârna deasupra drumurilor spălăcite ca o ceaţă
Vertiginos incendiată de aurul asfinţitului de jar,
O amintire amară a fluturat pe fiecare faţă –
Şi toată povestea ţărânii a fost spusă iar.

***George William Russel, 1867-1935, care publica sub pseudonimul AE, a scris acest poem în timpul Primului Război Mondial, când ideea eroismului tradiţional a fost amar contestată de războiul purtat cu mijloacele industriei moderne şi cu masacrele în masă.

poezie de George William Russell, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umblă cu Dumnezeu

În sânge memoria-alergă cu membre suple!
Am trăit ceasuri de vis sub cer, de care mi-e dor;
Dar au lăsat în urmă, dureros, un gol
Pe care lumea nu va putea nicicând să-l umple

poezie de William Cowper, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!