Toate rezultatele despre +moartea +mamei, pagina 3
Fatum
Stau chircit
pe patul de spital
și nu lungit și țeapăn
ca mortul...
Cert este că,
încă-s viu și durerea
face strângerea aproape perfectă,
ca a fătului,
din pântecele mamei...
Moartea se pregătește să mă nască
[...] Citește tot
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre moarte, poezii despre perfecțiune, poezii despre naștere, poezii despre medicină, poezii despre mamă sau poezii despre durere
Câtă liniște în neliniște
Nicio toamnă nu trece
fără să nu își termine pipa,
trăgând cu ochiul la păsările
ce zboară dintre ridurile mamei
asemănătoare cu niște pagini scorojite.
Printre scheletele copacilor
silueta unei lumini
dansează ca și când
frunzele plimbă moartea în lesă.
Oh, câtă liniște în neliniște,
un tablou cu toate culorile vieții
bătut pe un perete inexistent...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre viață, poezii despre toamnă, poezii despre păsări, poezii despre plimbare, poezii despre ochi sau poezii despre lumină
Pierderea urmei
să dăm foc pădurilor
să distrugem orașele
cum fac copiii
când lovesc cu mingea
bibelourile mamei
să ne rămână urma în urmă
trecând cu tălpile prin lacrimile sfinților
să nu ne adulmece câinii
să închidem și să aruncăm telefoanele
moartea încă da s. m. s-uri
să părăsim sensul giratoriu al vieții
și în prima sâmbătă după dezastru
să ne închinăm zeului
ce varsă apa noii ere peste noi
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre telefon, poezii despre sfinți, poezii despre păduri, poezii despre oraș, poezii despre foc sau poezii despre câini
Nu vrem război
Ochii mei plâng de atâta zăpada,
Și albul intens iese din matcă
O fâșie de iarbă roasă e miza
Dacă o treci, poți să ai libertate.
Cerul e roșul plin de obuze
Oameni cu frica în sân se roagă
Norii fulguie spaima si groază
Un copil plânge în poala mamei.
O fantomă urâtă e moartea
Ca și războiul ce nu-și are rostul,
Ambiții străine și pline de ură
Distrug raționamentele bune.
Lăsați viața să curgă normal
Opriți să mai faceți victime, iar
Totul e groază și vis de coșmar
Oameni suntem să murim e păcat.
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre război, poezii despre plâns, poezii despre zăpadă, poezii despre visare, poezii despre spaimă sau poezii despre roșu
Aceste nopți
teama măsoară toamna tăcerea
când frunzele sugrumate de frig
se adună, li se taie emoția
devin insule scorojite,
trec nepăsător pe lângă moartea
scufundată în silogism,
întodeauna mai există o șansă
îmi reiau supraviețuirea cu alfabetul,
primele litere le aflu din gura mamei,
următoarele ca niste gloanțe
pătrund creierul încarcă gândurile în cuvinte
ca în niște vehicule cu farurile aprinse
să împraștie întunericul,
seara tata îmi aplică corecția
am uitat să iubesc,
costă o viață,
restul se repetă noapte de noapte
cu acribia sfârșitului.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre întuneric
- poezii despre uitare
- poezii despre tăcere
- poezii despre transporturi
- poezii despre tată
- poezii despre supraviețuire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Odă eroilor
(lacrimile nu se usucă nicicând din ochii poporului și ai mamei)
Un glonț mi-a spart pieptul... Când țara plângea,
Plângea jumătate din inima mea...
Un înger venise și-n zbor către cer,
Un gând de lumină, mă luase cu el.
Se-aprinde în ceruri o candelă - vis.
Aripa de ceară în foc s-a prelins.
Mă plânge poporul, mă cheamă, mă vrea.
Poporul rămâne în inima mea.
Mă cheamă părinții - un fluture-n zbor,
În vis, o lumină - o șoaptă de dor.
Troița se-nalță un cânt către cer...
E viața și moartea, un cerc de mister.
O inimă-n soare, prin voi m-am născut.
Aveam misiunea de-a fii pe pământ...
M-am stins pentru țară, erou ne-nfricat,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre eroism, poezii despre înălțime sau poezii despre îngeri
O, MAMA!
Maica Pământ și-a luat tributul
ce-i aparține, din trupul omului.
Tatăl Ceresc a luat sufletul
și l-a înălțat până la fericire.
Dar mamei, om, ce-i rămâne?
Durerea și dorul ființei dragi?
Ce simte ea, de unde vine
și pentru ce trăiește pe acest Pământ?
Care este scopul durerii și al tristeții ei,
care este scopul împlinirii și bucuriei ei,
care este scopul iubirii și al fericirii ei,
de fapt care este scopul omului pe Pământ?
Totul este Pământ, apă și vis,
Lumină... și întuneric în timp,
Putere și destin purtat de vânt
care se lasă ușor atacat de moarte.
Ce este moartea? O prietenă? Care ajută?!
Separă bucuria de tristețe și sufletul de corp
și încearcă să le așeze de unde au venit?
Dar femeia mamă cui aparține, ea?!
[...] Citește tot
poezie de Constantina Gina Dumitrescu din revista "Uniunea Artelor"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre fericire, poezii despre bucurie sau poezii despre vânt
Nu e greu cu adevărat până când nu atingi ultima limită ce o credeai în tine... și apoi, vine alta, urci și cobori pe scara vieții, aduni firimitri din zilele ce-ți trec parcă prin fața ochilor, te vaiți în tine, o spui și altora eventual acuzator de parcă toți ceilalți poartă păcatul originar iar tu nu, vrei să plângi și n-ai cui ori ai cui dar iți spui că nu-ți merită lacrimile, cauți să anini suspine în piepturi de care să te lipești, atingi imaginar bornele hotarelor universului tău și-ți plimbi inconștient dar conștiincios travaliul propriei nepuținte de a trăi pur și simplu! Și știi ce? E atât de multă teamă în lumea asta, izvorâtă din tragedii precum boala și moartea, dublate de lipsa surselor de subzistență, încât zbaterea ta seamană a scâncet de bebeluș obișnuit cu țâța mamei în gura! Nu e greu sa traiești fiecare 'amănunt' al vieții tale, e greu însă să-ți accepti propria tragedie: aceea de a depăși teama, frustrarea și neîncrederea în propria fericire!
Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre viață
- citate despre tragedie
- citate despre frică
- citate despre zile
- citate despre timp
- citate despre sâni
- citate despre plâns
- citate despre plimbare
- citate despre ochi
Al nimănui
Auzi, mama mea,
Ești tu, de mă mângâi,
Ca pe-un pui, pe creștet
Si-ți pui moi de buze,
În gust de catifea
Și încet îmi gângui
Despre-un timp veșted,
Fără pomi și gâze...?!
Și mă strângi la piept
Oh, moale și cald
Și-mi spui "Dragul mamei
Ești sufletul meu,
Ești un înțelept,
Al meu esmerald...
Ești mândria mamei!"
Ai degete scurte
Și mă-nalți..."Ia-l tată!..."
Și-ai zâmbet de floare
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre zâmbet, poezii despre vârstă, poezii despre vamă, poezii despre trup și suflet sau poezii despre timp
Mamei, de 8 Martie
Mamei, de 8 Martie
Pe pat de gânduri îmi aștern dorință,
Ce nu-mi mai poate fi îndeplinită.
Să-mi sărut măicuța, nu-i cu putință,
Că de moartea vicleană e răpită.
În brațe de dor, din amintiri o strâng
La pieptul cald, cum o făceam odată.
De dor mă doare sufletul și o plâng
La crucea de mormânt, îngenuncheată!
De Ziua Mamei sărut icoana sa,
Cu flori din grădină o împodobesc
Și cu dragoste o voi îmbrățișa,
Când fruntea ce-o săruta de ea-mi lipesc.
La capăt de mormânt aprind făclie
Mamei mele de pe Calea Lactee,
În visul meu spre a vedea să vină,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu (8 martie 2016)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre iubire, poezii despre gânduri, poezii despre dor, poezii despre vinovăție sau poezii despre suflet