Poezii despre vorbire, pagina 2
Exclus
Te-am iubit și-am crezut în iubire,
Însă azi nu mai cred în nimic
Și-adevărul îmi pare peltic,
Un exclus cu defect de vorbire.
Te-am iubit și-am crezut că iubirea
Va așterne lumină pe flori,
Fără rost, de o mie de ori
S-a înecat în negații gândirea.
M-ai exclus afișând nonșalanță,
Povestiri fără sens se încheie,
Voi rămâne ce-am fost "o femeie",
Te-am iubit fără nicio speranță.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre vorbire
- poezii despre prezent
- poezii despre lumină
- poezii despre gânduri
- poezii despre flori
- poezii despre femei
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Plecarea
plecarea cu toate simțurile prin fereastra nebună
lasă întunericul între pereți.
singurătatea alb văruită încape într-o vorbire.
liniștea e împrumutată versului nehotărât
ce călătorește pe distanța dintre noi.
o dibuire prin reverberația adâncului
aduce la suprafață gândurile indecise.
nicio secundă nu curbează orbita
pentru trezirea pașilor visători.
în memorie e altfel,
un colț cu rămășițe verzi dinspre frunze
nu reține durerea și nici uitarea,
ceva dintre tine și tine înaintează lent pe întuneric.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre visare
- poezii despre versuri
- poezii despre verde
- poezii despre uitare
- poezii despre timp
- poezii despre singurătate
- poezii despre simțuri
Cârciumă veche
Bere neagră și grețoasă și ghețoasă
și mai jos tavanul tras de fum
și podeaua mesii, foarte joasă,
și-un alaltăieri fiind acum.
Din departe se aude dingul
al statuilor ieșind din ceas,
ciolănoasele olane, zincul
care peste case au rămas.
Beau cu ghiorț și-aud vorbire,
berea neagră-mi curge peste barbă.
Trupul tău iubitule-n oștire,
de atâta vreme este iarbă.
cal aș vrea să fiu, centaur, inorog,
să m-aplec pe tine flasc,
la un zeu al morții când mă rog
și în timpul rugăciunii, când te pasc.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre bere, poezii despre unicorni, poezii despre sculptură, poezii despre religie, poezii despre negru, poezii despre moarte sau poezii despre fum
Admis sub ruine
Tu alergândă-mi ești în vis pe-alee
Și respirând o taină a aduce
O patimă de sânge-n nopți pe cruce
Pe cât mi-e miez în coaja ta atee...
O cale-n mâine-n amintiri uituce
Din cerul clipelor îmi verși, lactee
Când Domnul haina vremii își încheie
Iar dedesubt carnal la gând reduce...
Plăpândă-n duh exiști pe-a mea vorbire
Ce uneori icoană-i în oglinzi,
Un stih mai trece, decupând orbire...
Pe-altar, în templu pe la zei mă vinzi...
În stinsul de răscoală în iubire
de stea-n nojițe-s spânzurat de grinzi...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Atlantida
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vestimentație, poezii despre poezie, poezii despre noapte sau poezii despre existență
Încins
Aș sta încins la șoldul tău
sabie scurtă, netocită
sau mult mai bine ar fi să-mi fie rău
cu fruntea între sânii tăi, iubită.
Acoperit de răni adânci
te-aș fi-nvățat pământul cum e.
Matriță, trupul meu fu pentru stânci
și limba mea vorbire pentru lume.
Mai bine sabie la șoldul tău
ca iute la mânie doamnă,
tu între bine și-ntre rău
la mijloc să mă-nfigi sudalmă.
Rană să fiu, durere, sânge,
și-al echilibrului când plânge,
lacrimă lungă, rea, de fier.
la cei ce nasc, la cei ce pier.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sâni, poezii despre sânge, poezii despre stânci, poezii despre plâns, poezii despre naștere, poezii despre fier sau poezii despre durere
Pașii timpului
Pașii timpului puși în clepsidră
aduc lumina dintr-un vechi neștiut
și țin o bucurie ce-ai pus-o în lume
ca să pară totul un sfânt început.
Cocorii pun farmecul în vorbire
și au proverbe culese de-un alizeu,
spun că vârsta nu moare niciodată
dar e greu să lași în urmă un muzeu.
Pașii timpului ne spun când văd frunza
rătăcită sub privirea stelelor
că iubirile nu le păstreză nimeni
când anii opresc pașii candorilor.
Credeam lumea un stol de rândunele
învăluit de amintiri neuitate
iar când pleci lași statui fără testamente
și pașii adorm spre eternitate.
poezie de Constantin Rusu (18 septembrie 2010)
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre vârstă, poezii despre testament, poezii despre stele, poezii despre somn sau poezii despre sfinți
Salteaua mea
Noapte de noapte și ani mulți la rând practic
Salteaua mi-a fost cel mai sincer și mai bun amic.
Noi ne simțim foarte comfortabil eu și salteaua mea.
Pe margini sunt dealuri mari, iar eu dorm într-o vâlcea.
Dezvăluie clar forma din care vă fac acum vorbire:
Unde-s subțire, ea-i groasă, unde-i groasă, sunt eu subțire.
Contururile ei reflectă pe primul și pe ultimul din mine.
E aproape un mulaj al celui care sunt și mă susține.
Îmi lipsește salteaua mea când sunt plecat de-acasă;
E singurul lucru pe care-am lăsat o amprentă generoasă.
poezie de Richard Willard Armour, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre sinceritate, poezii despre prietenie sau poezii despre generozitate
Pradă tăcerilor
Încerc să văd pe interior subiectul,
nu-l las să-și facă parte de vorbire,
îl încui cu întrebări supărătoare,
să dospească de așteptare,
îl uit privit de alții
cu ochii cât ferestrele unui conac
în ruină.
Mă tot izbesc de conveniențe
și nu pot vâsli prin cuvinte
să le aflu malurile.
Sunt pradă tăcerilor,
păzit de păsările nopții din vise
caut mereu limanul de care mă tem
și înot prin nemărginire.
Te strig prin luminișul dintre ape
și nu te găsesc,
ai plecat undeva departe
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre tăcere, poezii despre salvare, poezii despre păsări, poezii despre ochi sau poezii despre frică
Am încetat să mă întreb
ochii timpului joacă dorințe cu trupul zilei
superb peisaj tactil
clipă de sens spre înserare
vorbire fără privire
doar cu o seamă de cuvinte alin
în arcul trăirii mi-am îmblânzit pasul
în punctul de fugă al vieții am sculptat solfegii
pe verticala iubirii
în culori de magnolii fierbinți
complet altul
te străbat pe îndelete cu rațiunea unei iubiri
spre dialogul formelor din vers
ce au locul lor undeva-n univers
torente de răspunsuri
acolo sau aici deveniri
dinspre înserări spre ceruri prispa vieții
floarea de cais a memoriei
[...] Citește tot
poezie de Vali Nițu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre dorințe, poezii despre zâmbet sau poezii despre viață
Iubire cuantică
Noi ne-am iubit când eram slavă,
Mister și taine printre stele.
Eu din particule rebele,
Iar tu materie suavă
Noi ne-am iubit o veșnicie,
Chiar dinainte de-a fi viață.
Precum a fost lăsat să fie,
Tu profunzimi, eu suprafață.
Noi ne-am iubit pe când Lumina,
Era doar cuantică iubire,
Pe când voința și nevina
Erau Cuvânt și nu vorbire.
Și ne-am iubit adu-ți aminte
Pe fiecare stea din noapte
Ca două inimi fără minte,
Două intenții fără fapte.
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre particule, poezii despre inimă sau poezii despre cuvinte