trasura

Cazino

Biarritz
Portul cu vele
Demoazele cu umbrele
Hotel Ritz
De patru stele

Blitzuri şi vedete
Bani grămadă
Ce tornadă
Suveniruri, amulete
De paradă!

VIP-uri, o gorilă
Replica, o grimă
Totul dintr-o primă
Vorbă mai subtilă,
Un motiv de crimă

Şi deodată-mpuşcătura:
Foc de armă

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hei, moarte

Hei, moarte, ce treci ca un vânt,
cu zile de cer şi pământ,
opreşte trasura dealatul cu noi,
dealatul atâtui gunoi.

şi stai ca să bem un cotnar
magnific de bun şi de rar,
cotnar bătrânesc,
cu pulpă de lut românesc.

Hei, moarte, ursuză şi rea,
cu fruntea de negură grea
deshumă focoşii cârlani
să bem un milion de ani,
să bem sacadat şi urât
cu toată durerea în gât.

Tu, moarte, nimic nu câştigi
că noaptea în ochi mi-o înfigi
şi-alături de-atâţia nebuni

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Pena din revista "Prepoem", an I, nr. 3 (3 septembrie 1939)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce faci astă seară tu

Eu de câte ori am vrut ca să te întâlnesc
Tu ca niciodată ai fost ocupată
Pentru asta n-am putut ca să-ţi mărturisesc
Cât de mult eu te iubesc

Totuşi sper că-n astă seară
Liberă să te găsesc.

Ce faci astă seară tu
Poţi să-mi dai un rendez-vous
Ca să mergem într-o cârciumioară
Ne va zice din ţambal
Un ţigan sentimental
Când n-o mai fi nimeni în local.

Şi în zori în trăsură spre şosea fericit
În sfârşit am să-ţi spun iubirea mea
Ce faci astă seară tu
Poţi să-mi dai un rendez-vous
Spune-mi doar atâta, da sau nu.

[...] Citeşte tot

cântec interpretat de Dorel Livianu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O carte

Nu-i navă să ne poarte-aşa departe,
Înspre alte ţinuturi, ca o carte,
Nu-i simpozion care să provoace
Emoţii aşa cum doar o poezie-o poate face.

Într-o astfel de traversadă se poate angaja
Fiece-amărât, fără oprelişti sau hotare;
Cât de ieftină poate fi trăsura care
Plimbă sufletul omenesc din zare-n zare!

poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albaspina

Creştea un stuf de albaspină
Ce înflorea voios la soare,
Umbrind o cruce în ruină
Pe valea Grecii răpitoare!

În drum, trăsura ni s-oprise,
Ş-apropiindu-ne de cruce,
Din florile ce-mbobocise
Şi ce aveau să se usuce,

Rupsei o ramură-nflorită,
Şi cugetai, că drept în groapă,
Speranţa de om nedespărţită
Cu omu-odată nu se-ngroapă,

Că de-nsoţeşte albaspină
Pe om, şi-n moarte cu constanţă,
Emblema ei de farmec plină
Nu strigă celor vii: "Speranţă?"...

poezie celebră de Alexandru Macedonski din Poezii (1882)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafeaua ta

Nobil îţi şade cearcănul mâinilor
infinita amiezei paloare,
când asculţi vaietul săptămânilor
pe pavajul curţii interioare

tropotul cailor şi vechea trăsură
a visului blestemat să te poarte,
în dragoste nu există măsură
aşa cum nu există în moarte

totul este în fond rugăciune
ca şi cum ar fi prima oară
şi curg săptămânile ca nebune
şi cafeaua ta e dulce-amară.

poezie de Mihai Duţescu din Samuraiul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin arbori râde toamna

Iubito, ne aşteaptă cetăţi de neon
Te-aud plângând adeseori prin veac,
Eu nu sunt vinovat că pe ţărmul acesta
A murit o mare de păsări.

Trăsura e la scară cu aceiaşi cai de cretă,
Prin arbori râde toamna cu glas medieval
Ne-a îmbrăcat cu iarbă o mână violetă
Şi-a desenat în noi un suflet de copil.

poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Potopul

Nori lenevoşi, rostogolindu-se, rostogolindu-se –
Şi ploaia persistentă, ţârâind, ţârâind,
În toate cele Opt Direcţii* – acelaşi amurg.
Şesuri joase – un fluviu măreţ.

Am vin, am vin:
Nepăsător, beau lângă fereastra dinspre răsărit.
Mi-e dor – mă gândesc la vechii mei prieteni,
Dar nu se vede venind
Nicio trăsură, nicio barcă.

* Trimitere la roza vânturilor

poezie de T'ao Ch'ien, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Izvorul

Miroase a pământ, a umed, a nori.
Mâine, primăvara va pătrunde-n oraş
Cu trăsura plină de flori,

În faţa ei se vor deschide toate uşile.
Ca să iasă din bârlogul de iarnă,
Urşii trebuie să meargă de-a buşile.

Ciutele vorbesc între ele în şoapte
Despre lupii ce cutreieră câmpul
Şi despre iezii fătaţi peste noapte.

Primăvara va veni, va pleca,
Cu altă iarbă, cu alte zăpezi,
Dar izvorul vieţii nu va seca.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire cu măsură

Draga mea, cu ochi de mură,
N-are-n dragoste măsură,

Nu-mi dă pace, orice-aş face,
În ogradă sau în şură,

Nici pe vale, nici pe luncă,
Ori pe deal, pe curmătură,

Calea-mi ţine sistematic,
Când mă vede în trăsură;

O primesc şi-n drum spre casă,
Îmi cerşeşte-o pupătură,

Eu, cu toate-acestea zise,
Nu profit de conjunctură,

Că deşi codana-mi place
Încă are caş... la gură.

poezie de Ion Ruse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!