stalpul

Vrabiuta - V.Romanciuc

Vrabiuta, soro,
Draga-draga-mi esti-
Si ca esti micuta,
Si ca ciripesti.

Ca poti sta pe stalpul
Cel de telegraf,
Ca n-astepti sa ploaie
Si-ti faci baie-n praf.

Ca nu esti fricoasa,
Ca, atunci cand vrei,
Te asezi pe botul
Marelui Grivei.

Ori te umfli-n pene,
Grav ca un curcan,
Ca sa bagi pe-o viata
Frica in motan.

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Romanciuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptare

Te văd din ce in ce mai rar
Si telefonul tace pe o masă
Sunt singură si-mi este dor
Să treci din când in când pe-acasă
Să vezi dacă la poarta veche
E stâlpul drept aşa cum l-ai lăsat
Si dacă iarba a crescut in curte
Si dacă pruni bătrâni nu s-au uscat.
S-au prins in streşini lăstarii de la vie
Si-n pod mai mişcă uneori un şoricel
In rest ce să-ţi mai spun copile....
Mă bucur de lumină si de cer!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O toamnă va veni

O toamnă va veni cândva târziu,
Când tu iubito-mi vei cuprinde gâtul tremurând
şi strâns vei atârna de mine cum atârnă o cunună
de flori uscate
de stâlpul alb de marmoră al unei cripte.

O toamnă va veni şi-o să-ţi despoaie
de primăvară trupul, fruntea, nopţile şi dorul
şi-ţi va răpi petalele şi zorile
lăsându-ţi doar amurgurile grele şi pustii.

O toamnă va veni şi maşteră
din toate florile ce le-ai avut vreodată
numai pe-acelea n-o să ţi le ia,
ce-o să le-aşterni peste mormântul tuturor,
acelora, care se duc pe veci
cu primăvara ta.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuib gol

l

Stând în noapte pot să văd
un cuib care va dispărea în curând.

De pe stâlpul de lumină
un pui a căzut
până la cerul său.
Tatăl îl priveşte resemnat
pe cel care care nu era pregătit
să zboare.

Îl cheamă de două sau de trei ori, dar
el rămâne nemişcat
Corpul lui nu mai are nimic strălicitor;
acea rugăciune
de uitare fără cuvinte;
acel cântec
întunecat
în aer liber.

[...] Citeşte tot

poezie de Enrique Solinas din Din poezia Americii Latine (2018), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zestrea cu mărgăritare

m-am născut cu versul în sânge
cu el am împlinit atâtea visuri
îmi este alinare când inima plânge
mă încurajează să înving abisuri.

versul e pentru mine o dragoste imensă
îl împart cu lumea ca pe o pâine
nu vreau răsplată nici recompensă
el îmi netezeşte drumul către mâine.

versul este stâlpul de care mă susţin
când furtuni nebune răvăşesc seninul
el mă creşte puţin câte puţin
prin miraj destramă suspinul şi chinul.

viaţa fără versuri ar fi mai săracă
sunt mărgăritare lumea să le placă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sevraj

Foamea cea de toate zilele
s-a înstăpânit în oglinzi
venele-s goale
de visuri amanetate
doar satiri iniţiaţi în asceza iadului
răsucesc gânduri fierbinţi
în foi de tornade

setea hulpavă a-nghiţit
stâlpul de sare şi un pocal de absint
izvoarele ard la nadir
umbrele amintirilor se măsoară în chintale
cuvintele se joacă inconştient
de-a v-aţi ascunselea cu mâine şi ieri
în vizuina timpului egumen

la asfinţit
mintea devine atotcuprinzătoare
dorinţa ia chip de centaur
scrâşnind din potcoave pe câmpul de jar

[...] Citeşte tot

poezie de Ella Poenaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem azuriu

m-am încheiat la un nasture
toamna se naşte
într-o veioză
alo, eşti acasă?
hai să mai sărim odată coarda
în amurg
până la capătul puterilor

am căzut în letargia frunzelor
între două staţii ţi-am scris
un poem azuriu
pe catifeaua gândurilor

mai târziu mă opresc pe o bancă
să beau o cafea cu stâlpul din colţul
străzii
să-ţi prezic amintirile
alo, eşti acasă?
sunt statuia din parc,
hai să mai alergi odată

[...] Citeşte tot

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri în tăcerea nopţii

În întunericul de nepătruns,
vara, în tăcerea nopţii,
Stau rezemat, cu gândul dus,
sprijinit de stâlpul porţii.
Am trimis gândul la tine
ca să-ţi spună dorul meu.
Să-ţi spună că nu-mi e bine.
Fără tine-mi este greu.
Tăcerea nopţii mă-înfioară.
Tremură inima-n mine.
Ne lipseşti de-un an şi-o vară.
Rătăceşti prin ţări străine.
Nu mai ştiu de eşti în viaţă.
La copii, ce să le spun?
Cănd dă soare-n dimineaţă,
îşi plimbă ochii pe drum.
Oare-ai să mai vii acasă?
Dorul de ei nu te-îndeamnă
să te-ntorci? Să stai la masă.
Copiii să-ţi spună, MAMĂ!

poezie de Dumitru Delcă (7 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândind

gândind prea mult infinitul
aş simţi că mă dezaxez de ţărână,
că stâlpul din vedere la sfârşitul străzii
e mereu rotitor
ş-o pasăre de stradă în geam plânge
scormonind îndoliate cuvinte.

cum infinitul negăsindu-ne loc precis-n el
unde într-adevăr să ne fim trăiţi,
de ruşine el preferă un detaliu de cenuşă
ascunsă sub talpă de lună tristă acum.
iar eu, chiar cu riscul de-mi pierd spectrele cărnii
aş da de pământ cu moarte,
pricină că din dantela meului sânge blând
mi-a smuls dragu-mi frate;
că mi-a rupt o dulce verigă,
cu care plecata-am în lume
pentru crearea sentimentului de trăire
şi a mă experimenta şi eu pe acest expirat pământ.

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu vă temeţi de îmbrăţişări

cuvintele arestate aşteaptă iertarea între gratii de uitare
sunt cuvinte ce trebuiau să dispară din lume
şi dicţionarele sunt pline de carii
printre care se plimbă torţionarii de cuvinte

să nu vă temeţi de îmbrăţişări
chiar dacă sunt urmărite, puteţi să le îmbrăţişaţi
să le ascundeţi sub limbă ca pe sfânta împărtăşanie
sau să le strângeţi la piept încălzindu-le tremurul

lumea s-a umplut de cuvinte violate ce se strecoară pe lângă pereţi
prostia umblă ţanţoşă învârtoşându-şi neghiobia
şi scuipându-şi odraslele aurite de deochi
şi e greu de crezut, dar rostirea e pusă la stâlpul infamiei

îmbrăţişaţi cuvintele, iubiţi-le şi ocrotiţi-le pentru că...
la început a fost cuvântul
şi abia apoi... omul

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!