Poem azuriu
m-am încheiat la un nasture
toamna se naște
într-o veioză
alo, ești acasă?
hai să mai sărim odată coarda
în amurg
până la capătul puterilor
am căzut în letargia frunzelor
între două stații ți-am scris
un poem azuriu
pe catifeaua gândurilor
mai târziu mă opresc pe o bancă
să beau o cafea cu stâlpul din colțul
străzii
să-ți prezic amintirile
alo, ești acasă?
sunt statuia din parc,
hai să mai alergi odată
cu un nebun de asfințit
până la capătul lumii
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre toamnă
- poezii despre sculptură
- poezii despre poezie
- poezii despre parcuri
- poezii despre nebunie
- poezii despre naștere
- poezii despre gânduri
- poezii despre frunze
- poezii despre cafea
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.