Poezii despre seninatate, pagina 2
Ele rămân tot amintiri
Noaptea plânge pe drumul fără sfârșit
cu parcursul schimbat,
timpul îmi albește la tâmple uitarea
chiar dacă sentimente-mi răscolesc trecutul,
ele rămân tot amintiri.
Tot ce s-a întâmplat are un ecou
pe care nu-l aude nimeni străin
și de ce să-l audă?
Când se simte cum pulsează sângele,
inima se încarcă cu energiile dragostei
pe care nu le pot capta,
nu întotdeauna sunt apt de absorție
am și clipe opace.
Când o să fiu un altul virtual
transpus undeva,
să mă urmezi cu seninătate.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre uitare
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre sfârșit
- poezii despre schimbare
- poezii despre plâns
- poezii despre noapte
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Extaz și agonie
picură dragostea din cerul albastru
ca ploaia fericirii semn de seninătate
cu visul meu de dor cuprind un astru
care nu mă trădează nici nu are păcate.
e târziu în noapte iar am insomnie
trec prin mine sentimentele bizare
trăiesc momente de extaz și agonie
slove de suflet își iau zborul în zare.
născută din cenușe ca pasărea rară
speranța sapă-n mine pănă la temelie
ține moartea departe în cuget este vară
mă învălui cu mireasma de camelie.
o minune în noapte vreau să apară
din condei curg lacrimi de melancolie.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre trădare
- poezii despre suflet
- poezii despre păsări
- poezii despre ploaie
- poezii despre naștere
Sărutul primului dans
Mi-au amuțit privirile flămânde
și s-au pierdut pe loc în ochii tăi,
pe buzele, petale sângerânde,
ce au aprins în mine vâlvătăi.
În părul tău se ascunsese-o rază
și-ți mângâia zulufii jucăuși,
copii uitați de mama ce-i veghează
în lumi pe unde-aleargă, nesupuși.
Și mi-am umplut privirile cu tine
de mi s-au revărsat pe trupul tău,
și-au tot căzut, căci nu puteam susține
un gând atât de bun și-atât de rău.
Cu mâinile-ți frumoase, delicate,
am depășit momentul de suspans
când le-am luat și, cu seninătate,
le-am sărutat ca pentru primul dans.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sărut, poezii despre păr, poezii despre suspans, poezii despre ochi, poezii despre mamă, poezii despre gânduri, poezii despre frumusețe, poezii despre foc sau poezii despre depășire
IPOSTAZĂ
Semeață de îți ridici privirea ta severă
Căutând să-i dai nuanțe cât mai dure
Și te preumbli cu gesturi prea mature
Nu vei putea vreodată să te simți lejeră.
În fața mea îți impui o autoritate
Pe care cauți să ți-o accentuezi
Totuși în puține ipostaze te limitezi
Pierzându-te în întuneric, nu în seninătate.
De aceea nu vei rămâne în posteritate
Nici nu-ți vei crea un nou tablou
Care să aibă o cât de mică claritate.
Eu ? Niciodată nu voi fi erou
De mică sau de mare popularitate
În suflet voi avea eternul nou.
15 octombrie 1965 Baia de Arieș
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre întuneric, poezii despre popularitate, poezii despre maturitate, poezii despre limite, poezii despre eroism sau poezii despre autoritate
Contopiți în cuget și-n simțiri...
Pășesc pe pământ de catifea
Picături de rouă îmi sărută talpa,
Simt o adiere cu miros de cafea
Aprinde iubite în odaie lampa!
Să stăm la taifas până târziu
Mantia serii să ne-nveșmânte,
Văpaia în șemineu lucește-arămiu
Atmosfera încet devine fierbinte.
Un ocean de tihnă și seninătate
Se oglindește în privirea ta umilă,
Cu o sclipire-n miez de noapte
Mă săgetezi cu o poftă agilă.
Încălzește tandru iubite culcușul
În brațele tale să mă odihnesc,
În surdină se-aude arcușul
Viorilor ce suav ne-ademenesc.
[...] Citește tot
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre somn, poezii despre seară, poezii despre rouă, poezii despre poftă, poezii despre odihnă sau poezii despre ocean
Rugăciunea seninătății
Dă-mi, Doamne, harul de-a accepta cu seninătate
Lucrurile pe care nu le pot schimba;
Curajul de a schimba lucrurile pe care le pot schimba
Și înțelepciunea de a le deosebi pe unele de celelalte;
Dă-mi harul de a trăi din plin fiecare zi în parte,
Și de-a mă bucura de darurile-aduse de fiecare oră,
De-a accepta greutățile ca pe o cale către pace și împăcare,
De-a accepta, cum făcut Isus,
Această lume așa cum este, imperfectă,
Și nu așa cum aș fi dorit-o eu să fie.
Cu convingerea că vei îndrepta toate lucrurile pe făgașul bun,
Mă încredințez Ție,
Astfel încât să trăiesc cu rezonabilă fericire în această viață
Și cu infinită fericire alături de Tine în cea care va să vină.
Amin.
rugăciune de Reinhold Niebuhr, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre vinovăție, poezii despre religie, poezii despre pace, poezii despre ore sau poezii despre imperfecțiune
Dezamăgirea
Dezamăgirea, este o stare
Pe care o simți după prea multă așteptare,
După iluzii de zbor în doi, amețitoare,
După trăirea unor emoții copleșitoare.
Dezamăgirea are gust de vin de pelin,
Îți intră în sânge precum un venin,
Îți aduce nori negri, pe un cer senin,
Mușcă din inima ta, cu colți de rechin.
Dezamăgirea, te face să te învinovățești,
Îndoieli în suflet, să adăpostești,
Din cauza ei, te îmbolnăvești,
Ajungi, sufletul să ți-l otrăvești.
Dezamăgirea, trebuie alungată,
De la primul semn în care ți se arată,
Nu o lăsa să îți cuprindă inima toată,
Acceptă cu seninătate situația dată.
[...] Citește tot
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învinovățire, poezii despre nori, poezii despre negru, poezii despre inimă, poezii despre ciocolată sau poezii despre bucurie
Odă femeilor
Prinos de dragoste v-aducem vouă
Noi, cei prozaici și neîndemânatici
Și admirându-vă, o, stropi de rouă,
Ni se-ntăresc atâția mușchi somatici...
Noi, sexul tare, cum ne place-a crede,
Că suntem, singurii dintru-nceputuri,
Al vostru ochi de acvilă de ne vede
Ne înmuiem și ne simțim rebuturi.
Și totuși, lângă voi ne aflăm rostul,
Dar ne considerați, vai, ce păcat,
Un ne-nsemnat apendice al vostru,
Zbătându-se-n acest Matriarhat.
"Cornițe" tari ne alipiți pe frunte,
De... ea uitați doar când pășiți pe punte
Ș-apoi, mieroase, cu seninătate,
Ne cereți mostre de fidelitate.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Ghe. Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre picioare, poezii despre neîndemânare, poezii despre miere, poezii despre fidelitate, poezii despre femei, poezii despre cai sau poezii despre Ungaria
Domnule om
domnule om
zarea e stinsă
într-o zi de glorie
marele meșter te-a făurit
într-o inspirație de moment
sau
într-o zi de plictiseală
suflând peste umerii tăi de lut
existență
domnule om
zorii se nasc otrăviți
încotro te îndrepți
în dumnezeiasca ta înțelepciune
dacă aviditatea din tine
preface în cenușă albă castelul
în care
vietățile cerului și ale pământului
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vulturi, poezii despre stele căzătoare, poezii despre meșteri, poezii despre lut sau poezii despre lumină
Ambroziac
Îți torn să bei seninătate din rai abia sosit,
Uși largi, vitraliuri de cer ți se deschid,
Începe-a prinde viață prin spasme, răsărit,
Că poate-așa-o să-mi treacă venirile de rid.
Mie-mi ajunge rugul sporadicelor doruri
Umblându-și viță scumpă pe-aiurea empireuri
Îmi spală infinitul orbirile cu cloruri,
Norocul nu-mi mai joacă la groapa cu deșeuri.
Nici miile de ploi, cutremur negru-n oase,
Nu le mai port la gleznă brățară de fier rece,
Mi-apropii drept izbândă corole luminoase,
Iubirea stă pe loc, din sfânt nu se mai trece.
Și-acum, că te-aduseși, îți vreau suflet cu totul,
Nu jumătăți, nu foame cu sferturi de măsură.
Preumblă păsări zvonul că-i dus îndoliatul,
Typhonul ce ne-a lacrimi, crivățul ce ne-a zgură.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre rai sau poezii despre noroc