scaun

Scaunele

Şi atunci am observat încă o dată
scaunul de pe plajă, părăsit sub acele ploii
de vreun chelner sau vreun olog;
aseară parcă urla ca un câine spre valuri
împotrivindu-se cu toate picioarele,
parc-ar fi fost scheletul unei femei
devorate de peşti, fără degete, fără cap,
ori poate cineva anume-l pusese
ca marea să se aşeze pentru o clipă pe ţărm...
Şi atunci am zărit scaunul celălalt
cuibărit ca un prunc între braţele
părăsitului; un scaun la sânul
unui alt scaun, cine l-o fi adus, cine l-o
fi mânat? Pe pielea lor picături mari,
sărate ca nişte lacrimi gri-
poate fulgerul, poate frigul, da poate fri...

poezie de Dumitru Ţiganiuc din Ecranul de iarbă (1986)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

O masă şi patru scaune

mama, tata şi doi pici dar tu ce cauţi aici?

imaginea normalităţii se rezumă la bucătărie, acolo unde eşti doar tu
fără ifose, ascunzişuri sau imfatuări.
şi de cele mai multe ori
aici ai să găseşti o masă şi patru scaune
indiferent de sufletele ce se perindă şi de amăgirile restante
masa tăcerii e singura masă
la care are loc întruparea credinţei
dar ea e unică
la masa noastră e un scaun gol de când am plecat puţin
dar ceilalţi se prefac că nu observă
şi de fiecare dată tacâmurile cad în transă
mama, scaun, cei doi pici
oare ce caut pe-aici?

sufletul omului e ca mâncarea aburindă

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

înainte de întâlnirea noastră
strângeam un scaun
în braţe
era receptiv
la iubirea mea

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semne

Dacă te-ntâlneşti cu un scaun,
E semn bun, ajungi în rai.
Dacă te-ntâlneşti cu un munte,
E semn rău, ajungi în scaun.
Dacă te-ntâlneşti cu carul mare,
E semn bun, ajungi în rai.
Dacă te-ntâlneşti cu un melc,
E semn rău, ajungi în melc.
Dacâ te-ntâlneşti cu o femeie,
E semn bun, ajungi în rai.
Dacă te-ntâlneşti cu o faţă de masă,
E semn rău, ajungi în sertar.
Dacă te-ntâlneşti cu un şarpe,
E semn bun, moare şi tu ajungi în rai.
Dacă şarpele te-ntâlneşte pe tine,
E semn rău, mori şi el ajunge în rai.
Dacă mori,
E semn rău.
Fereşte-te de acest semn -
Şi de toate celelalte.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Instantaneu cu parfum

l-am surprins în odaie
comun şi insinuant a luat forma unei siluete
şi s-a aşezat nonşalant

legănându-se într-un scaun obişnuit
părea că îşi studiază palmele răsucindu-le de pe o parte
pe cealaltă
păpuşi invizibile de lemn îi imitau gesturile
ţopăind mut în sfori la fel de invizibile

mirosul s-a accentuat brusc şi dureros

ridicându-se, mi-a rânjit într-un mod indescriptibil
s-a mai sucit de câteva ori, s-a mai rezemat
apoi a deschis fereastra ca pe-o umbrelă
spre nicăieri

în urma ei m-a izbit goliciunea odăii
pereţii galbeni şi decojiţi
şi un scaun mâncat de cari

[...] Citeşte tot

poezie de Cristina Hasse
Adăugat de Petronia Dajna
Comentează! | Votează! | Copiază!

După-amiaza unui scaun fericit

Dacă
ai noroc
ia
loc

Dacă
nu
ia-ţi
moartea
şi
te du

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Supra

O să ne mai vedeţi, n-aveţi nici o grijă,
nu se termină totul în acest veac,
unde fiecăruia îi vine de hac
o minune teleghidată de o stea, un scaun sau o schijă.

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Defunctă

În mijlocul odăii,
Iubirea şi-a pus ştreangul de gât
Tu aştepţi lângă scaun
Ca să-i revendici trupul schimonosit

poezie de Gorunescu Carmen Lidia din Pasagere clipe, Poezii (2017)
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micile miracole

Miracolul e că nu s-a întâmplat nimic
Miracolele nu întrec aşteptările
Celor care le vânează
Nici nu se prezintă sub limita acestor aşteptări
Altfel nu s-ar mai numi miracole
Apar când eşti mai puţin pregătit
Când îţi faci un rost din a aştepta
Azi îl aştept pe mâine
Mâinele vine
Iar mirarea mea se cască lângă un gol
Un scaun, un atelier, un pahar, o stradă
O femeie goală stând pe un scaun
Un atelier gol în care a fost cândva mai multă viaţă
Decât în oamenii care au traversat ani în şir
Această stradă
Prima închinare poate fi un miracol fatal
Pentru un pahar care a stat gol din fabricaţie
Tot ce trăim acum e un miracol
I-aş zice miracol-ca-suport-al-supravieţuirii

poezie de Ancuţa Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul cu o carte în mână

Trecea un înger,
pe un scaun negru aşezat.
Trecea prin aer, liniştit
şi mândru.

Eu îl priveam de la fereastră, cum
prin ziduri trece ca prin fum.

Primeşte-mi un cuvânt, strigai,
tu, îngere, împins din rai
de-un vânt stârnit, de-o apăsare
a vreunui gând cu mult mai mare.

Dar îngerul tăcea, trecea
pe-un scaun negru stând, citind
o carte veche, strălucind
în legătura-i de argint, şi grea.

Trecu prin blocul nou din piaţă.
Trecu prin chioşcul alămiu

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!