ridici de jos

Flacăra iubirii

Un pas agale pe
sub tei
O frunză cade-n
urma ei
Tu treci incet si nu o
ridici
Pe umăr altă frunză-ti
cade
De suflet ea ti se
lipeşte
Stă pe umăr te priveşte
si viaţa ei
Îţi povesteşte de parcă ar avea lipici
Nu spui nimic te uiţi la ea
si n-o ridici
Ai vrea o viaţă ca să-ti stea lipită
Colorată pe umărul drept constantă
In mâini foc de frunze de ai avea
Nu te-ar ardea iar flacăra iubirii
Mâinile tale cu dragoste le-ar săruta!

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Coboară jos"

Coboară jos din norii tăi
Pe-o stâncă-n margine de văi
Şi-atunci vei mulţumi frumos
Că nu eşti jos.

Coboară jos, la pompier,
Când scara lui te urcă-n cer
Şi - rogu-te! - nu te mira
Când n-oi putea!

Coboară jos doar un fuştel
Din scara ta, hai, uşurel!
E bine unde ai rămas,
C-un singur pas.

Coboară jos, în suflet, vrei?
Nu poţi! El nu e jos, eheeei!
În tine e, cum e şi-n alt'
Cum e şi-n 'nalt.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe vremea când umblai pe jos

Pe vremea când umblai pe jos,
(D-atâta mers n-aveai pingele)
La muieruşti făceai bezele
Pân' le cădea textila jos,
Căci erai tânăr şi frumos,
Pe vremea când umblai pe jos.

Pe vremea când umblai pe jos,
Înghesuiai după tejghele
Ospătăriţe subţirele
Şi te-nfruptai chiar copios
Din vin şi... fructul lor cărnos,
Pe vremea când umblai pe jos.

Pe vremea când umblai pe jos,
La blugi purtai numai bretele,
Pe-un colţ de bar scriai rondele;
Erai uşchit, erai pontos,
Un zurbagiu cu... braţ vânjos,
Pe vremea când umblai pe jos.

[...] Citeşte tot

parodie de Elena Victoria Glodean, după Rodica Botan (29 martie 2014)
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Necesitate înţeleasă a libertăţii

Dintre noi toţi aflaţi în dezbatere,
sunt câţiva care ascultă
şi restul care nu se aşteaptă la nimic,
cu tine mă menţin pe pragul dintre ei
înţelegător al confluienţei de interese.

Luminile bunului simţ se sting,
se aprinde discursul şi poate reuşeşte
să pună necunoscutul în cercetare,
dar e neverosimil,
tu judeci problemele şi ţi se par desprinse
de sub tălpile creatorului
fapt pentru care
te ridici deasupra lor şi explici
partea ta de rezolvare
pe care n-o mai amâni şi o ridici
la rangul de satisfacere a necesităţii
ce oferă deplina libertate de care e nevoie.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O frunză căzută jos

O frunză căzută jos
nu mai urcă unde a fost.
O frunză căzută-n vale,
vântul o poartă pe cale.
O frunză căzută jos
nu mai este de folos.
Este galbenă ca ceara,
nu mai e verde ca vara.
La frunza căzută jos
drumul e anevoios.
I se pare mult prea mare
şi în zbor, şi pe cărare.
Odată căzută jos
din drum nu s-a mai întors.
Pe creangă n-a mai urcat
fiindcă pomul a îngheţat.
Căzută-n mijloc de drum
îngheaţă şi ea acum.
Iarna peste ea coboară,
sortită e ca să moară.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (11 decembrie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-mi faci?

Tu nu ştii că, din ochii tăi,
Fără să vrei, răsar scântei!
Din prima zi când te-am văzut,
Am uitat să-mi mai pun scut;
Tu m-ai privit, ca şi acum:
De-atunci am eu sufletul scrum!

Vorbeşti, dar cred că habar n-ai,
Asupra mea, ce efect ai:
În inimă-mi pui flori sau spini,
Ba eşti supus, ba mă domini!
Şi mă suceşti şi m-ameţeşti...
Mă tot întreb: ce urmăreşti?

Cu-atingeri moi, îmi dai fiori
Şi mă ridici până la nori,
Apoi sunt iar o frunză-n vânt,
Cad, în derivă, pe pământ,
Dar tot tu mă ridici, spontan
Şi mă transformi în talisman!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecclesiat – Toate râurile curg spre mare, dar marea nu se umple

Cazi, te ridici, iar cazi, iar te ridici,
Dacă nu te mai ridici, eşti mort.
Un cuvânt – ucide, o palma – ucide,
Uneori, glonţul te poate ocoli,
Este trist să vezi cum maimuţele din Zoo-park
Se degradează, devin obscene şi chiar
Respingătoare, la fel sufletele noastre
Îmbibate de ură, orgolii, sufletul – o maimuţă
Închisă-ntre gratii, privită cu o mare curiozitate,
Dar fără dragoste, ehei, pisicile de Angora,
Altă chestie, dar parcă n-au suflet, ce contează?
Cinstitul Iago se autoproclamă Maur,
O violează pe Desdemona, nu o ucide,
El violează o lume, face legi, facer spune,
Cinstitul Iago şi cinstitul Brutus.
Fumul era ultimul cuvânt al celor ucişi.
A fost un ultim sărut.
Un semn, o literă,
Iau litera, o adun cu o altă literă,
O frază, un poem, o cantată,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcală şi Tândală la biserică

Când Păcală şi Tândală
se închină la icoană,
Păcală se uită-n jos,
iar Tândală la Hristos.
Tândală îl întreabă pe Păcală:
-Ce cauţi pe jos păcală?
Păcală îi răspunde:
-Eu îl caut pe Hristos.
-Hristos este sus.
Ce să caute pe jos!
Smerit, Păcală îi răspunde:
-A coborât pe pământ
să ne fie nouă bine.
Să aducă Duhul Sfânt
de la Dumnezeu citire.
Tândală continuă să se închine
la icoana lui Hristos.
Păcală face mătănii
chinuindu-se pe jos.
La plecare,

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Viflaem colo-n jos

La Viflaem colo-n jos
La Viflaem colo-n jos
Cerul cade luminos,
Preacurata
Naşte astăzi pe Hristos.

Naşte-n ieslea boilor,
Pe-mpăratul tuturor,
Preacurata
Stă şi plânge încetişor.

N-are scutec de-nfăşat,
Nici hăinuţe de-mbrăcat,
Preacurata
Pentru pruncul de-mpărat.

Nu mai plânge Maica mea,
Nu mai plânge Maica mea,
Scutecele noi ţi-om da,
Preacurata,

[...] Citeşte tot

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

=ochii unor bărbaţi, de câţiva km, fără picioare, scot limba bifurcată, strâng, năpârlesc.
tu devii un măr plantat, roditor, interzis, din care muşcă sexologii.

=ce se întâmplă când citeşti 3 cărţi simultan?
treci prin sfârşitul, mijlocul şi începutul celei de-a 4.

=cu limba închisă între pătreţele de ciocolată ridici cacaoria starurilor.

=ziua când crucile înmulţite îşi vor exterioriza pacea.

=orice chip are personalitate multiplă. sărbătoreşte-te singur în zăpada ca un tort.

=îţi folosesţi tristeţea ca un voal sau ca un mecanism de apărare psihologică.

=ai capul în jos.
picioarele sunt indicatoarele unui ceas cordat sculptat în perete.

poezie de Dorina Ungureanu
Adăugat de +
Comentează! | Votează! | Copiază!