public

Duşul îl pornesc

şi-mi pare rău de comunitatea
care poate răbda ceea ce eu
nu reuşesc sau nu vreau
stau singur sub jetul cald
străbătut de un regret sâcâitor
mi-aş face în public autocritica
dar sunt laş venit din negura
timpului care mă presează
mă încăpăţânez să nu opresc
şuvoaiele de apă fierbinte
nu respect normele şi principiile

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un fel de humorească

Mori de vânt,
trase pe tălpi de sanie cu dulăii
domnişoarelor bătrâne;
Sahara
traversată de urşii albi ce doboară
arborii de lalea;
caldarâmul
şi eu
şi eu, devorat de fluturi carnivori.
(Mă va restaura doctorul etrusc
de la muzeul de antichităţi.)
Vreţi să plec? Riscaţi să rămâneţi
fără luna septemvre.
Burduful din care beau vin
e o fostă guşă de vrabie. Mi-ajunge!
Mai rămâne să-mi public corespondenţa
cu Marilyn Monroe...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pledoarie pentru vechii prieteni

Deşi eşti în deplina vară-a vieţii,
Iar vocile din mijlocul unui public numeros
Şi noii prieteni sunt meritelor tale cântăreţii,
Nu fi neînţelegător şi nici orgolios,

Gândeşte-te la prietenii tăi de-odinioară:
Talazul timpului va mâli floarea de crin,
Frumuseţea ta va trece, cum trece-această vară,
Dar pentru ochii vechilor tăi prieteni mai puţin.

poezie clasică de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fostul tenismen Ilie Năstase, făcut de PSD senator în 2014, şi-a dat pantalonii jos pe terenul de tenis şi şi-a arătat fundul, în public, de faţă cu o mulţime de femei (pamflet)

Aţi făcut de băşcălie
Parlamentul – cu Ilie;
L-aţi făcut voi senator
Dar el e de "sanator",
Vă aduce beneficiu,
Dar el este de ospiciu,
Căci, cum ştim cu toţi', săracu'
Suferă de mult cu capu'!...

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire, Aceşti bolnavi care ne conduc (14 decembrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

„OMULUI” care poartă masca oficială (cu CNP) "George Budoi" 1. ÎNTR-ADEVĂR, aşa cum recunoşti, N-AI ÎNŢELES NIMIC, ca de atâtea [...] | Citeşte tot comentariul

Cât pot meditez

când public
unii spun că scriu mult
am scris câte puţin
anii s-au strâns mulţi şi grei
nimeni nu mă intreabă
doar fac deducţii neadecvate
asta-i lumea noastră

eu îi privesc
cu blândeţea anilor albi

uneori mă întreb de ce mai scriu
şi nu găsesc răspuns
poate că simt ceva interior
ce irumpe fără să vreau

fără dialog fiecare-i mulţumit cu ce crede
eu nu înţeleg preocuparea
cât pot meditez
şi scriu

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

nu-mi place să particip discuţii inutile şi sterile
dar, astăzi din pagina mea, am postat, pe câteva grupuri, două poezii
''Undeva, cândva'' şi ''Într-o zi, de va fi''
am rămas siderat când mi s-a comunicat, poeziile deranjează şi am fost restricţionat a mai posta pe grupuri o săptămână
oare şi el este controlat bine, de oamenii de bine
scriam azi un poem, îl public pentru voi pe pagina mea
apoi voi tăcea, mi s-a făcut pur şi simplu greaţă

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dreptatea - un ideal

Am muncit să scriu o carte,
Să fie-n lume dreptate.
Lumea să fie mai bună,
Să trăiască fără ură.

Când am vrut să public cartea,
A venit la mine moartea
Şi mi-a zis:-Dreptatea-i bună,
Dar nu pentru toţi e mumă.

Doar bogatul o primeşte.
Pe sărac îl umileşte.
Azi, justiţia, o-împarte
După bani, nu după carte.

Vezi? Balanţa-i mincinoasă.
Pe cei săraci îi apasă.
În zadar,-îmi zice moartea-
Nu poţi întrona dreptatea.
Dreptatea-i un ideal,

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (mai 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luceafăra

Tu, draga mea lactee, vopsită ruj şi stelă
Închipuire-a vrutei lui Dumnezeu din spaţ
Aşteaptă-te să-mi trec piciorul ca o schelă
Peste sfiala-mi rece. Cu-al macaralei braţ
Eu te-oi culege tandru din cerul parfumat
De care agăţată stai ca pisica-n gheare
Cu mult curaj te voi, public iluminat,
Ateriza solemn, la mine, printre fiare
Şi starea ta civilă va, suferind mutaţii,
Cunoaşte-organizarea, extrasă din eter
Vom construi-mpreună, ferită de vibraţii
Şi de celeste umbre, o viaţă şantier.

poezie de Mihai Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teatrul vechi

Lumina care cade fals, difuză
În teatrul vechi ca o uitată stampă
Ori dintr-o vag şi simulată lampă
Sugerând o altă Siracuză

Râd spectatorii strâmb şi se amuză
Un aer cabotin ajuns la rampă
Starlete-n minijupe,-n rol de vampă
Un loc plătit, neonorat de muză

Acelaşi public glorios şi rece
Reneagă decăzuta aventură
Pe care teatrul de un timp o-ndură
Fluieră zgomotos şi dă să plece
Trecând printre iluzie şi vis
Blazat, dintr-un abis în alt abis

sonet de Ion Untaru din volumul de versuri Invitaţie la castel (1995)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rime meditative

împinsă pe linii o fată cădea,
Un vagon a ucis-o trecînd peste ea;
Părăsind locul crimei ascunsă-ntre lume,
S-a consumat o victorie a unei femei asasine.
Ieşind din spital vreun nebun cu mintea tulburată,
Se plinbă pe peron liniştit cîteodată;
Golanii, boschetarii, beţivii, nebunii şi hoţii,
În public ieşind dau fiori şi emoţii.
Ieşind la produs, o fată boschetară,
Bolnavă de sifilis îşi caută un client-victimă iară'.
Lacom mă gîndesc ca un vis acuma şi eu,
C-o fată nebună noaptea un amor în tunel la metrou!.

poezie de Mihai Ivănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!