primavara-nori-val de argint

Poemă în oglindă

În salonul plin de vise,
În oglinda larg-ovală încadrată în argint,
Bate toamna,
Şi grădina cangrenată,
În oglinda larg-ovală încadrată în argint.
În fotoliu, ostenită, în largi falduri de mătase,
Pe când cade violetul,
Tu citeşti nazalizând
O poemă decadentă, cadaveric parfumată,
Monotonă.
Eu prevăd poema roză a iubirii viitoare...
Dar pierdută, cu ochi bolnavi,
Furi, ironic, împrejurul din salonul parfumat.
Şi privirea-ţi cade vagă peste apa larg-ovală,
Pe grădina cangrenată,
Peste toamna din oglindă -
Adormind...
Eu prevăd poema roză a iubirii viitoare...
Însă pal mă duc acuma în grădina devastată
Şi pe masa părăsită - albă marmură sculptată -

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste poleită cu argint

cerul îmbracă arborii cu straie albe
podoabe înstelate aşează pe ramuri
orhidee înflorite zâmbesc la geamuri
gândurile iernii sunt fremătări dalbe.

poleită în argint grădina a încremenit
sub râu învolburat doar păstrăvii zburdă
iarna are rostul magic nu este absurdă
naturile îşi odihnesc destinul menit.

oameni de zăpadă au apărut în curţi
copii se joacă veseli cu bulgării moi
ei nu ştiu de tristeţe de griji de nevoi
sunt fii de cercetaşi ai vieţii recruţi.

nu poate fi ştirbită iarna din noi
cu farmecele ei suntem mai avuţi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cununi de argint

Merge trenul spre visare cu tine în vis
Cu tine în luntrea papirusului pierdut
Mai la vale toamna îşi intră în drepturi
Cu soarele mut pune orizontul în pustiu de stele
Risipeşte păsări şi cununi de argint
toate-s o lumină toate-s un cuvânt
Fulgi de nea şoptind fulgi de nea,
zburând numai mâini desprinse fără legăminte
Doar sorbind apusul şi tăcând trenul spre visare fără tine
Zboară fără tine
Tu şi el, rătăcind în cadenţele dimineţilor senine, fără tine.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aur şi argint

Eşti singură-n apus, în prag de toamnă,
când gândurile-ţi toate, purpurii,
îţi urcă pân' la nori şi te îndeamnă
să le urmezi, ca ele să devii.

Obrajii-ţi ard, iar inima pulsează
în ritm ce-ţi face sângele torent
ce îţi inundă trupul şi cutează
să-ţi fie, al dorinţei, stimulent.

Te laşi în voia cerului o vreme,
şi îţi alinţi un dor neîmplinit,
pluteşti în rubiniul cu poeme
al zilei ce se-ndreaptă spre sfârşit.

În liniştea apusului, îţi pare
că Soarele, pe drumul său de foc,
e timpul ce se scurge într-o mare
în care anii nu-s decât un joc.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descântecul argintului

Argint pe pământ,
astăzi te descânt
cu ramuri de ploaie,
cetină văpaie,
cu fire de lună,
ţesute-n cunună
la o mânăstire
dintre cimitire
să cobori pe-o scară,
să cobori comoară
până la răscruce,
unde stă pe cruce
Dumnezeul veşnic
luminat de-un sfeşnic,
unde stă cu taină
pe lemn de icoană
Preasfânta Marie,
a mea vistierie.

În casa-n ruină,

[...] Citeşte tot

poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dogoritor peţit

Când Soarele se culcă-n Lună,
Argint fecioarei dă în dar;
Sărut cu aur cere mână
Să-i pună inel, pe cleştar.

Dar mândra, suava şi fragila
Îşi ascunde faţa-n voal sfioasă
Şi alungă pe flăcău, copila...
Stingheră-n noaptea răcoroasă.

Se duce suflet arzător
Topindu-şi trist căldura-n rază,
Din inima cu atât amor,
Ce-n zile lungi îl scânteiază...

... Tânjind, c-odată o fi schimbare,
Aruncă-n nopţi cristale Lunii;
Să-i stea pe boltă însoţitoare,
Să-nmoaie sufletul minunii.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oh, toamnă!

Oh, toamnă, ruginiu cortegiu,
Aduci pe cer aceeaşi jale,
Semne de sângeriu carnagiu
Şi încă un apus de soare.

Lacrimi ce-au început să curgă
Pe-obraul fad, azi strălucesc,
Şi dorul cântului de ploaie...
Instantaneu, îmbatranesc...

Cerneala dulce a tăcerii
Mă scaldă-n muguri de argint.
Eu parcă sunt apusul verii
Din care-o clipă am fugit.

S-au copt şi strugurii, gutuia...
Pe coapse dalii mi-au crescut...
Sunt parte dintr-o altă toamnă.
Atâtea toamne am avut!

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire contratimp

Eu te aştept şi-acum la ultima adresă,
La care-am stat cu tine cam un anotimp,
E o mansardă într-un vechi hotel de clasă,
Este o cameră închiriată contratimp,

Este o cameră la care am plătit chirie,
În vechi monede cu efigii de argint,
Unde ne-am fi putut iubi măcar o veşnicie,
Nu doar de la un răstimp la alt răstimp,

Este odaia cea mai veche de la o mansardă,
Care se lumina când tu erai în preajma mea,
Un chip frumos mă mai priveşte din oglindă,
Şi-n cioburi de argint mai caut faţa ta,

Este un imobil care demult nu are număr,
În care îţi mai simt parfumul dup-atâta timp,
E o mansardă veche care-aş vrea s-o cumpăr,
Să ne iubim printre răstimpuri, contratimp...

poezie de Marian Florentin Ursu (13 septembrie 2018)
Adăugat de Marian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire contratimp

Eu te aştept şi-acum la ultima adresă,
La care-am stat cu tine cam un anotimp,
E o mansardă într-un vechi hotel de clasă,
Este o cameră închiriată contratimp,

Este o cameră la care am plătit chirie
În vechi monede cu efigii de argint,
Unde ne-am fi putut iubi măcar o veşnicie,
Nu doar de la un răstimp la alt răstimp,

Este odaia cea mai veche de la o mansardă,
Care se lumina când tu erai în preajma mea,
Un chip frumos mă mai priveşte din oglindă,
Şi-n cioburi de argint mai caut faţa ta,

Este un imobil care demult nu are număr,
În care îţi mai simt parfumul dup-atâta timp,
E o mansardă veche care-aş vrea s-o cumpăr,
Să ne iubim printre răstimpuri, contratimp...

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

căprioarele de fum aleargă
hipnotizate pe drumuri de lumină
spre luna de argint se îndreaptă
sufletele istovite de geamăt
blestemate de iscusitul mag

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!