Poezii despre oameni minunati, pagina 2
Glossă satului natal
E-un sat pe valea Jiului...
Oameni atât de minunați,
Purtând simbolul dorului
Dor de pământ și dor de frați.
În cântecele-i am sădit
Jale de clopot și de vis.
În suflet ne-au înmugurit
Și cu lumină-n cer am scris.
E-un sat pe valea Jiului
Și casa-n care am crescut.
În labirintul timpului,
Lumina vieții am văzut.
Icoana bunului Iisus,
Copilăria-mi apăra.
Măicuță Sfântă, Tu, de sus,
Știai, plângeai de soarta mea.
Oameni atât de minunați,
Mi-au luminat cărările.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre dor
- poezii despre crengi
- poezii despre văi
- poezii despre timp
- poezii despre sat
- poezii despre creștinism
- poezii despre amintiri
- poezii despre îngeri
La mulți ani, oameni buni!
La mulți oameni, Țară,
Că mulți dintre noi
Ți-au plecat afară
Ca după război!
La mulți oameni, Mamă,
Că mulți dintre fii
Nu au nicio teamă
Că n-o să mai fii!
La mulți oameni, Limbă
Frumoasă, cu rost,
Că prea mulți te schimbă,
Vorbindu-te prost!
La mulți oameni, Umbră
Ascunsă prin sate
De vânzarea sumbră
A codrului-frate!
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viitor, poezii despre schimbare, poezii despre război, poezii despre prostie, poezii despre oameni buni, poezii despre mamă sau poezii despre frumusețe
Oameni în tăcere
oameni care nu vorbesc
oameni care obosesc oameni
care se plictisesc
oameni care cerșesc
mai nimic, dar mai animat decât viața
niciodată trăită, orbesc
la primele fiole de lumină
turnate-n ochii lor! încă a
plecați adânc în timpanul tăcerii
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre tăcere, poezii despre vorbire, poezii despre ochi sau poezii despre cerșetorie
Lumina din cerul obscur
Privesc în adâncul frumos și curat
din spatele ochilor tăi minunați
și trec într-o lume cu oameni ciudați,
ce par că sunt îngeri din sfântul regat.
Se-aude o muzică stranie-n jur,
iar liniștea ei îmi creează-un fior,
căci muzica tristă mă face să zbor
spre dulcea lumină din cerul obscur.
Simt pieptul cum crește, devine enorm,
iar inima-mi bate mai altfel, ciudat,
în aerul proaspăt și înmiresmat.
Culeg o petală din zboru-i planat,
o mângâi și-n tine încerc s-o transform,
m-așez liniștit la picioare... și-adorm.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre muzică, poezii despre tristețe, poezii despre sfinți, poezii despre promisiuni sau poezii despre picioare
Berea, micii și muștarul
Cei ce-au inventat grătarul,
Berea, micii și muștarul
Au fost genii, minunați,
Pé veci fie lăudați!
poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (10 octombrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre laudă, poezii despre inventatori, poezii despre genialitate sau poezii despre bere
* * *
Sunt oameni care, deși te însoțesc, nu înseamnă că îți sunt alături.
Sunt oameni care, deși îți sunt alături, nu înseamnă că sunteți împreună.
Sunt oameni care, deși te aud, nu te ascultă. Sunt oameni care, deși te ascultă, nu te înțeleg și nu le pasă.
Sunt oameni care, deși te privesc nu te văd. Sunt oameni care deși de văd, nu te cunosc.
Sunt oameni care, deși îți sunt alături, sunt foarte departe de tine...
Sunt oameni care, deși te mângâie și te îmbrățișează, nu te iubesc.
Sunt oameni care, deși te însoțesc pe drumul tău și îți fac promisiuni, într-o zi vor coti brusc pe alte drumuri...
poezie de Irina Binder
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt oameni cărora le-ai fost alături la bine și la greu (mai mult la greu, din păcate), pentru care existența [...] | Citește tot comentariul
Vezi mai multe poezii despre iubire, citate de Irina Binder despre iubire, poezii despre cunoaștere sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Natal
În cerdacul verde
ascult respirația Băbușii.
Străzile nefardate și netunate,
fațadele neschimbate
de zeci de ani,
același colb plin de speranță
-înnecăcios pentru progres-
aceeași mireasmă de tei și veșnicie
aceiași părinți minunați
pe care tot ce îmi doresc
e să-i revăd și mâine.
poezie de Mihaela Băbușanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre tei sau poezii despre dorințe
Copiii bine educați
Copiii bine educați
Sunt respectoși, buni, minunați,
Blânzi, altruiști, prietenoși,
Modești, plăcuți, politicoși,
Sunt darnici, iubitori, cuminți,
O fală pentru-ai lor părinți.
poezie de George Budoi din Părinții și copiii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (20 mai 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre modestie, poezii despre generozitate, poezii despre copilărie sau poezii despre bunele maniere
Îngeri și oameni
Lumina cea sfântă în noi se coboară
Și îngeri suspină de oameni ce sânt,
Bătaia de inimi începe să doară
În oameni și îngeri, cum n-au fost nicicând.
Pământul se umple de raza curată,
Iar oameni suspină de îngeri ce sunt,
Iubesc și-n iubire pe toate le iartă,
Că astfel e-n ceruri și așa-i pe pământ.
Doar îngeri și oameni acolo... ființe
Căzute în rugă din inimi și minți,
Flămânde să-și ardă în flăcări dorințe,
Uitând câteodată să fie cuminți.
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfințenie, poezii despre minciună, poezii despre inimă, poezii despre iertare sau poezii despre foc
La început
La început,
nu ne acopereau nici griji și nici nevoi.
Eram ca frații. Ne ajutam între noi.
Trăiam cu toții, în bună înțelegere.
Ne durea pe toți, o cât de mică pierdere.
Toți aveam pe masă, aceleași bucate.
Toți ne bucuram de multă libertate.
La început eram cu toții oameni.
Astăzi am uitat să mai fim oameni.
Am fost cu toții oameni până când,
rasa ne-a înstrăinat.
Am fost cu toții oameni până când,
credința ne-a separat.
Am fost cu toții oameni până când,
politica ne-a despărțit.
Am fost cu toții oameni până când,
averile ne-au învrăjbit.
Astăzi nu mai suntem oameni.
De ce ne-am înrăit?
Fiindcă astăzi,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele: