oala

Ilie

În Sarepta la Sidon
Dusu-s-a cândva un om
Şi s-a întâlnit c-o femeie
Ce vreascuri mergea să-şi ieie
A chemat-o şi I-a spus
"Obosit sunt şi răpus
Du-te te rog - apă vreau
Dintr-un vas ca eu să beau"
Şi când ea a şi plecat
Omul iarăşi a strigat
"Te rog tu când vii la mine
Du-mi o bucată de pâine".
"Viu El este - Dumnezeu -
Nu am copt nimica eu
Oala e aproape goală
Făina-i un pumn în oală
Strâng lemne pâine să fac
Pentru pruncul meu cel drag
Vom mânca şi vom muri
Căci pâine nu va mai fi".

[...] Citeşte tot

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vin fiert

E timpul să fierbem
o oală cu vin,
căci frigul o cere.
O, Doamne, ce "chin"!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Mitică Dragomir (cu propriile cuvinte)

Dacă, cu mierea din oală,
Mâinile-ţi vei murdări,
Fii sigur, "nu te mai spală,
Nici apele Dunării".

poezie de Dumitru Delcă (7 aprilie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi eşti ca mine creată,
Eu sunt făcut cu multă artă.
Pe când tu eşti cam demodată,
Râdea un ciob de oală spartă!

catren de Vasile Dumitrache (5 iunie 2015)
Adăugat de Vasile Dumitrache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rifca cea frumoasă la rabi

Într-un orăşel de munte
Rabi–i omul învăţat.
Are el răspuns la toate
Şi se face ascultat.

Veni Rifca cea frumosă,
Zise cum vă spun acum:
- Eu am cinci copii acasă
Şi al şaselea-i pe drum.

Spune Rabi, mă învaţă,
Sigură-s că tu le ştii:
Ce să fac de acum în viaţă,
Ca să nu mai fac copii?

Stă Rabii şi se gândeşte
Şi-o priveşte pe sub geană ;
«Ah! Ce frumuşică este »
Iar păcatul îl îndeamnă.

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Adrian Timofte din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replica 4

Aşa mai vii de-acasă, căci foamea mi-e perenă,
Nu poţi cu burta goală să scrii o poezie,
Îţi zburdă caloria în cerebel şi venă,
Te scapă să nu intri în hipoglicemie.

Iar o Fetească Neagră e chiar recomandată,
Că-ţi face tensiunea şi pofta să îţi crească,
Transformă şi o gloabă în armăsar pe dată,
Şi uiţi că de o vreme ai tot băut băbească!

Poţi să dansezi lascivă în văluri transparente,
Dar să nu sui pe masă cu dansuri de buric,
Mi-e teamă că nu-s mese destul de rezistente...
Şi sufăr de coloană, nu pot să te ridic!

În oala ta minune se-nmoaie şi şoricul,
E presiune mare, îmi pun pofta în cui
Că este prea fierbinte şi-mi arde polonicul...
Iar eu nu imi bag nasul în oala nimănui!

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimă bicamerală

O inimă bicamerală
Fierbe mai uşor în oală
Nu se calcă, nu se spală,
Nu o prinde nici o boală...
În plus, la două camere, cică,
Întreţinerea-i mai mică...

poezie de Mihail Mataringa din Singur în Atlantic (15 mai 2004)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pisicul şi fiara

O crimă s-a produs, mai mică,
în noaptea neagră ca un dric:
o babă-naltă şi voinică
a îngropat, viu, un pisic.

Ucis, pisicu-i în grădină
şi-n noaptea neagră ploaia-l plouă,
iar baba ia din oala plină,
mâncând cu mainile-amândouă.

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plecare

O să plec, bade, din lume,
fără să-mi pese de tine,
să nu îmi mai ştii de nume,
că poate-ţi va fi mai bine!

O să plec spre altă soartă,
într-o noapte fără stele,
şi-am să-ţi las un dar, la poartă:
o oală şi trei ulcele.

Oala e plină cu doruri,
ulcelele, cu dorinţe,
iar pe poartă-ţi scriu trei rânduri,
să te cruţ de suferinţe.

Te rog, nu mă căuta
nici în crâng, nici pe câmpie,
nici prin amintirea ta,
nici în cânt sau poezie!

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piept de vită cu castraveţi muraţi

iată vă voi spune-acum
c-acest preparat străbun,
autentic românesc,
cam pe la Crăciun gătesc;
nu cunosc la alte naţii,
noi de patru generaţii
l-am păstrat ca favorit
şi vă spun cum e gătit.
Carnea care se pretează,
după gusturi mai variază,
porc sau raţă, piept de vită,
carnea cea mai nimerită
e, să ştiţi şi voi, mai grasă,
grăsimea care îşi lasă
castraveţii o reţin
şi le dă un gust divin.
Deci bucăţile de vită,
de mărime potrivită,
se prăjesc cu ceapa-n oală,
asta nu-i mare scofală;

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Malec din Bucate Rimate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!