Piept de vită cu castraveţi muraţi

iată vă voi spune-acum
c-acest preparat străbun,
autentic românesc,
cam pe la Crăciun gătesc;
nu cunosc la alte naţii,
noi de patru generaţii
l-am păstrat ca favorit
şi vă spun cum e gătit.
Carnea care se pretează,
după gusturi mai variază,
porc sau raţă, piept de vită,
carnea cea mai nimerită
e, să ştiţi şi voi, mai grasă,
grăsimea care îşi lasă
castraveţii o reţin
şi le dă un gust divin.
Deci bucăţile de vită,
de mărime potrivită,
se prăjesc cu ceapa-n oală,
asta nu-i mare scofală;
castraveţii desăraţi,
frumos în bucăţi tăiaţi,
se adaugă şi ei,
boabe de piper de vrei,
mărar proaspăt sau uscat,
şi-un pahar de sos tomat,
apă chiar mai multicică,
faci şi flacăra mai mică
şi-un capac de foloseşti
timpul economiseşti
şi va fierbe mai cu spor
sau dai oala la cuptor.
Dup-un ceas şi jumătate,
cu papilele-asaltate
de ispititorul sos,
serveşti felul delicios
şi răsfeţi al tău palat
cu gustul catifelat.

poezie de Elena Malec din Bucate Rimate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bame cu pui

din Egipt originară,
astă plantă milenară,
bamya, okra sau gombo,
Cuba-i spune quimbombó,
peste tot ai s-o găseşti,
din Calcutta la Ploieşti,
Venezuela, Camerun,
toţi cunosc un lucru bun;
preparată-n feluri zeci,
curry, supă sau ghiveci,
foarte mică sau normală,
plantă chiar medicinală,
bamea place orişicui,
mie mai ales cu pui.
Cu codiţele scurtate,
bamele sunt înmuiate
în oţet cu apă rece,
jumătate ceas când trece,
speli, strecori şi pregăteşti
bamele să le găteşti.
Puiul crud tăiat frumos,
chiar şi în bucăţi cu os,
îl prăjeşti într-un ceaun,
eu şi ceapa o mai pun,
aurite, rumenite,
şi de sare potrivite,
sting cu supă sau cu apă
şi să fiarbă las să-nceapă;
bamele ce-am rezervat
pun, apoi şi sos tomat,
mărar proaspăt şi piper,
acum pot pe mesager
să mă lafăi cam un ceas
sau cu mâţa la taifas,
să punem ţara la cale,
când mirosul de prin oale
negreşit ne-a biruit,
roşii cherry-am pregătit

şi le pun să dea culoare
bamelor, dar şi savoare.
Circa încă-un sfert de ceas,
sosul să scadă îl las.
cât prepar în salatieră,
castraveţi de pepinieră,
cu mărar şi vinegretă
şi-apoi fac o pirueta,
când la masă te poftesc
la acest fel românesc.

poezie de Elena Malec din Bucate Rimate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Musaca de vinete

Gheorghe, Yannis, Mustafa,
toţi mănâncă musaca
şi la sat şi-n capitală,
musacaua orientală
e vestită şi-i stă bine,
cu uleiuri de măsline,
rumenită la cuptor,
un meniu ispititor.
Vinete mai mari de ai
în bucăţi, felii le tai
şi prăjeşti în mult ulei
de măsline, dacă vrei,
separat într-o tigaie
carnea pui să se înmoaie,
orişice carne tocată,
cu piper condimentată,
ceapă multă, usturoi
numai un căţel sau doi,
la final presari nucşoară
şi verdeaţa necesară
şi în vas de lut mai mare
pui un strat din fiecare
vinete şi tocatură,
pătrunjel, o legătură,
roşii coapte în felioare
şi de vrei să-i dai savoare,
torni o lingură sau două,
de oţet, o modă nouă,
cu balsamic de Modena,
afli-acum de la Elena,
acest oţet renumit
dă un gust deosebit.
Deci laşi totul la cuptor
până când îmbătător
un miros ca un balsam
rupt din sânul lui Avram,
te anunţă negreşit
că e gata ce-ai gătit,
musacaua ta, pe scurt,
e-un deliciu cu iaurt.

poezie de Elena Malec din Bucate Rimate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conopidă picantă

conopida de iubeşti,
de la mine ai să primeşti,
o reţetă elegantă,
aspectuoasă şi picantă.
Sniţele sau antricoate,
mititei şi-alte bucate,
hălci uriaşe de friptură,
toate cer o garnitură
şi aceasta-i o minune,
orişicine îţi va spune,
cât ţii carnea pe grătar,
musafirii toţi la bar,
în doi timpi şi trei mişcări,
mai ales la sărbători,
vei avea o garnitură,
ce ţi se topeşte-n gură.
Îţi voi spune cum să faci:
conopida o desfaci,
frumuşel în bucheţele,
mijlocii sau mititele
şi o opăreşti oleacă,
nu prea mult, să nu se treacă,
separat într-un castron,
treci mujdeiul prin tifon,
pui lămâie, sos picant
şi o pastă din Levant,
pasta de susan prăjit,
sos tahina e numit
şi amesteci totul bine,
după mode levantine,
răstorni asta-n sosiere,
tragi pe dreapta, bei o bere,
apoi iei de pe grătare,
pui, purcel sau vrăbioare,
le aşezi pe un platou,
pui un disc c-un vechi tangou,
iar apoi scoţi garnitura,
decorezi frumos friptura,
torni din sos, pui pătrunjel
şi serveşti c-un păhărel
din recolta de mai an,
pe meseană şi mesean.

poezie de Elena Malec din Bucate Rimate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastrama

Preparatul românesc
Despre care vă vorbesc,
Fără multă vorbăraie,
Prin tradiţie-i de oaie.

Însă, chiar de-i diferită,
Se mai face şi din vită,
Capră, gâscă, porc, curcan,
Sau din carne de şoldan.

Carnea crudă e sărată
Şi din plin condimentată;
Se afumă-apoi cu drag
La un fum din lemn de fag.

La grătar sau la tigaie,
Précum o făcea mamaie,
Sau ca frigărui pe băţ,
O pastramă-i un răsfăţ.

E-o mâncare ţărănească
Pentru-o masă boierească.
Eu vă spun pe scurt şi frust,
Merge excelent cu must:

Dacă mustul e-năsprit,
E chiar nemaipomenit;
Îl bei pân' te chercheleşti,
De uiţi şi cum te numeşti.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (6 iulie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciorba de salată

Vine vara călduroasă,
o ciorbiţă răcoroasă,
chiar de gură lăudată,
e ciorbica de salată.
Kaiser, şuncă sau costiţă,
tare bune-s la ciorbiţă
şi mai pui şi un ardei,
ceapă verde dacă vrei,
usturoi, mărar, salată,
supă de pui concentrată,
nu vegeta, delicat,
îi strici gustul, e păcat!
Separat faci o omletă,
c-o aromă mai cochetă,
de nucşoară rasă bine,
super, află de la mine,
când pufoasă, rumenită,
în bucăţi e ciopârţită,
o amesteci în ciorbică,
uite-aşa, la o adică,
ai o ciorbă ca-n poveşti,
pentru feţe boiereşti.
Mai călduţă sau mai rece,
s-o mănânce s-or întrece,
două porţii sau mai mult,
bine dreasă cu iaurt,
de se bat nebuni la gură,
secretul? afumătură

poezie de Elena Malec din Bucate Rimate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nick: Bine. Fie cum vrei. Tu pierzi. Altcineva mai doreşte ceva?
Alex: Da, eu. Aş dori să beau ceva, o tărie... Un pahar nu prea mare, nu cu foarte multă băutură, numai puţină, să mă mai dumiresc niţeluş şi să înţeleg ce naiba se întâmplă pe aici, pe la voi.
Nick: Ce fel de băutură?
Alex: Ceva tare. Alcool.
Nick: "Alcool"... Mă tem că nu cunosc termenul. Ce înseamnă asta?
Alex: Nu cunoşti termenul? Vrei să spui că pe planeta voastră nu se consumă deloc alcool?
Nick: Nu, nu vreau să spun nimic altceva decât că nu cunosc termenul şi semnificaţia lui. Deci nu ştiu dacă pe planeta noastră se consumă sau nu alcool, pentru că nu ştiu ce înseamnă de fapt asta. Dacă mi-aţi explica mai bine ce anume înseamnă, poate că v-aş putea da un răspuns mai clar.
Alex: Nu, mai bine s-o lăsăm baltă! Uită de asta. De fapt, nu e nimic chiar atât de bun, încât să merite atâta atenţie sau osteneală.
Nick: Dar dacă tu vrei, poate că vom rezolva într-un fel.
Alex: Nu, nu vreau chiar atât de mult, încât să nu mă pot abţine. De fapt, nu sunt un mare consumator de alcool; voiam numai să aflu ce gust ar avea alcoolul vostru, dar dacă spui că nu există deloc aşa ceva, hai să uităm discuţia asta.
Nick: N-am spus că n-ar exista deloc, pentru că nu ştiu dacă există sau nu, însă fie cum vrei tu. Deci renunţi şi tu. Mai doreşte careva ceva?

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Heringul

Peşte ieftin, consumat
De sărac, rar de bogat,
Proaspăt ‒ fript, grătar, plachie,
Aburind în farfurie ‒,

La cutie conservat
În ulei sau sos tomat,
Marinat sau în salată,
Ori în formă afumată.

Orişicum ar fi să fie,
Merge bine cu tărie,
Dar mai mult c-un vinişor,
Alb şi sec, şi... multişor.

poezie de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (2 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joey: Cine ştie ce o să mai spun de data asta?
Chandler: Dacă ar fi ceva în capul tău care să te împiedice să spui lucrurile pe care le zici!
Joey: Bine, în ordine, o s-o fac. Dar voi trebuie să fiţi la masa alăturată, ca să mă opriţi dacă încep, ştiţi voi, să spun ceva stupid.
Ross: Asta numai atunci sau tot timpul? Pentru că... avem şi noi servicii, ştii.

replici din filmul serial Prietenii tăi
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secretul toamnei

S-a întors toamna de unde
Nouă luni a petrecut,
Însă ceva grav ascunde:
Nu-i cea de anul trecut.

Asta e c-un an mai mică,
Şi mai tânără apare,
Mai frumoasă, vasăzică...
Sau eu sunt c-un an mai mare,

Mai bătrân şi mai urât,
Ostenit de poezie...
Sper că nu voi fi pârât,
De voi, toamnei, că nu ştie.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt tot o jumătate

Sunt jumătate om bun, jumătate un nebun.
Voi fi bufon!?
Sunt jumătate de-un fel, jumătate cam tembel.
Voi fi afon!?
Sunt jumătate mai brun, jumătate mă răzbun.
Voi fi tiran!?
Sunt jumătate un chel, jumătate mai rebel. Gărână!?
Sunt jumătate cam gol, jumătate doar alcool.
Voi fi pahar!?
Sunt jumătate făcut scrum, jumătate tutun.
Voi fi murdar!?
Sunt jumătate din stol, jumătate un dropgol.
Voi fi ecran!?
Sunt jumătate doar fum, jumătate la Neptun. Fântână!?
Sunt jumătate de dor, jumătate mă dor.
Voi fi înger!?
Sunt jumătate de ger, jumătate am cancer.
Voi fi Sânger!?
Sunt jumătate pe nor, jumătate te ador.
Voi fi zombi!?
Sunt jumătate ce cer, jumătate ce nu cer. Ţărână!?
Sunt jumătate de zor, jumătate parcă mor.
Voi fi demon!?
Sunt jumătate de stoc, jumătate de batoc.
Voi fi hormon!?
Sunt jumătate cum hor, jumătate din amor.
Voi fi ambii!?
Sunt jumătate pe foc, jumătate sub un toc, stăpână!

Sunt tot ceea ce nu eşti; Evă, când îmi lipseşti.
Îmi lipseşti?

poezie de Roberto Kuzmanovic din Cu tine capăt glas
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Deci, noi trei ştim despre voi câte ceva, cel puţin atât cât am aflat din fişele voastre personale, când le-am studiat mai sumar, laolaltă cu ale celorlalţi 26 de tineri pe care i-am selecţionat în vederea participării la concursul pe care l-aţi susţinut, cât şi acum, astăzi, cu mai multă atenţie, după rezultatele obţinute. Ar mai fi câteva mici amănunte de stabilit, foarte probabil, mai mult de partea voastră, pentru că presupun că voi nu ştiţi prea multe despre noi trei, dar sunteţi nerăbdători să aflaţi. Aşa că, vă ascultăm!
Stela: Păi... Ce vârste aveţi? Păreţi cam tineri...
Nistor: 22.
Lucian: 21.
Alex: Eu... Aş putea spune 25, deşi am să-i împlinesc la toamnă.
Lucian: E bătrân şi nu vrea sau nu-i place să recunoască. Nu-i aşa, bătrâne?
Alex: Aş... Ia mai lasă-mă în pace!
Lucian: Bine, bătrâne, te las. S-a lămurit, deci, problema vârstei noastre. Ce altceva doriţi să mai ştiţi despre noi?
Maria: Ar mai fi multe; destule... Să vedem. Deocamdată însă, ar fi suficient să aflăm ce specializări aveţi voi, cu excepţia astronomiei; asta se ştie, că sunteţi cu toţii astronomi. Şi astronauţi; sau viitori astronauţi.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstrăvul-de-munte (Salmo trutta morpha fario)

Peşte din cei mai de frunte,
Creşte-n apele de munte,
Râuri repezi, dar şi-n lacuri,
Şi e preţuit de veacuri.

E uşor de-ademenit
Şi uşor de pescuit
Chiar cu-o râmă şi-un băţ verde:
Lăcomia lui îl pierde.

Şi-un novice chiar îl prinde,
Când o undiţă întinde:
Lăcomia nu-i dă pace,
Fi'ndcă-i prădător vorace.

Carnea-i albă şi gustoasă,
Rafinată, delicioasă
Şi, cum ştie orişicine,
Are oase doar puţine.

E un peşte minunat,
Orişicum e consumat,
Peşte senzaţional,
Păstrăvul e un regal:

Ca gustare ‒ afumat,
Ori zacuscă, marinat ‒,
Borş gătit cu dibăcie,
Să-l mănânci îndat te-mbie;

O grozavă saramură
Care se topeşte-n gură,
Cu mujdei de usturoi,
Cum se face pe la noi;

O plachie cu de toate,
Ca în cartea de bucate;
Ostropel călugăresc,
Sau gătit în stil crăiesc,

Cum se face-n Bucovina,
De ţi-ai da pe el chenzina;
La cuptor în fel de fel,
Cu legume, pătrunjel;

Fript, grătar ‒ cu garnitură,
Cu-n vin alb ca udătură:
Tămâioasă românească,
Riesling, Xeres, o Fetească,

Chardonnay, un Muscatel,
Sauvignon, un Ottonel,
Un Furmint, Pinot, Mustoasă,
Un Aligoté, o Grasă

De Pietroasa sau Cotnari,
Mult cântată de stihari.

Felurile de mai sus
Se servesc, cum am mai spus,
Toate cu mămăliguţă,
Cum o face-a mea măicuţă;

Toate sunt atât de bune
Că, vă spun cu-afecţiune:
De ce mânci, ai mai mânca,
De ce bei, tot ai mai bea.

poezie de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (25 martie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

sunt Hombre, cum nu mă mai ştiţi?
pe mulţi scăpat-am de bandiţi,
când bate vântul într-o parte
şi unii zic că nu am carte,
gândiţi-vă la muşchii mei
şi cum mă bat cu câini, cu lei
să salvez vieţi cam păcătoase,
s-ajungeţi teferi pe la case,
de tot ce nu pot apăra
e fiscul şi prostia, da,
în rest, eu sunt un cavaler,
în schimb numai chiftele cer,
cu cimbru, usturoi, piper
şi rumenite bine, sper,
s-aveţi alături şi-un ardei
mai copt pe plită, cu mujdei,
iar la desert o savarină,
cum? nu sunt gusturi de felină?
cine v-a spus, chiar vreau să ştiu,
să nu se facă prea târziu,
să vă salvez mă mai gândesc,
dacă chiftele nu primesc,
când bandele de şobolani
şi şoareci, reputaţi golani,
de peste tot or ataca
să ştiţi că nu e treaba mea,
un hombre sunt şi cer respect,
e important acest aspect.

poezie de Elena Malec din Trei feline cu buline
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai stai?

Mai stai o lună ori o viaţă, mai stai un secol sau un an,
mai stai cinci ieri, opt azi, un mâine, nouă clătite şi-un motan.
Mai stai în noi, cu noi, cuminte, cu mine stai, în gând, în pori,
mai răspândeşte-mă spre tine, mai fii lumina dintre nori.
Mai stai un prânz, un luni, o cină, un miercuri stai, un mic dejun,
un pod, o bere, o plimbare, trei maratoane, un Crăciun,
o linguriţă de smântână, o margaretă, un kefir,
o amăgire, un spectacol, un bronz, o ploaie, un sictir.
Mai stai un timp, mai stai o vreme, mai stai un ceas, mai stai un ev,
neîncercând să te substitui, am reuşit să te prelev.
Mai stai şi nu mai sta pe gânduri, mai stai un pic mai mult decât
până în clipa-n care fuga ţi-ar arăta că-ţi stau în gât.
Mai stai ca roua pe zambilă, mai stai ca piatra în pârâu,
mai stai ca frunza sub omidă, mai stai ca mortul în sicriu.
Mai stai o mare şi un munte, mai stai un nor, un stânjenel,
mai stai ca ridul meu din frunte, ca intunericu-n tunel.
Mai stai de-un curs de limba greacă, ca o brăţară de argint,
mai stai un port, un far, o barcă, mai stai ca orbu-n labirint.
Mai stai că vrei sau fără voie, mai stai un drog, mai stai un fum
sau dacă pleci, du-te, dar lasă, mereu, firimituri pe drum.

poezie de Eduard Lupascu (24 iunie 2019)
Adăugat de Eduard Lupascu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Storceagul, regina ciorbelor pescăreşti

Nu încape nicio vorbă,
Este cea mai bună ciorbă
Care poate fi făcută:
Este ciorba absolută.

Iar secretul e, rezon:
Carnea doar de sturion,
De nisetru sau morun
(Nu de somn, de crap, barbun),

Ori de cegă sau păstrugă
(Nu de păstrăv sau zvârlugă).
Carnea este dezosată
Şi în cuburi mici tăiată.

În ceaun, la fiert, în apă,*
Se pun carne, morcovi, ceapă,
Sare şi cartofi, ardei
Graşi şi proaspeţi, măricei,

Ou bătut cu smântânică
Cu o cană de apică,
Iar pentru condimentat
Pui mărar, piper pisat.

Cu răbdare şi tutun,
Se fierb toate în ceaun,
După cum ghiciţi pesemne,
Nu la gaz, la foc de lemne.

Ciorba este aurie
Şi produce bucurie
Văzului, mirosului,
Gustului şi saţului.

Un storceag original,
Demn de împăraţi, regal,
Extraordinar de bun,
Din nisetru sau morun ‒

Sturion zis şi belugă ‒
Or din cegă sau păstrugă,
Poţi mânca în România
Doar în Deltă, la Chilia.**

Ciorba, spune moş Anton,
Merge cu un Sauvignon,
Alb şi sec, un pic poznaş,
Proaspăt scos din butoiaş.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (14 februarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creveţii

Iată cum îmi plac mult mie,
Spun cinci feluri dintr-o mie.
La o analiză-atentă,
Supa este excelentă.

Au creveţii-un gust divin
La cuptor în sos de vin;
Cu rizoto milanez,
Sunt regali, vă garantez.

Îmi plac sigur la grătar,
C-un vin alb de Murfatlar,
Sau prăjiţi fin la tigaie
Şi-apoi, gură, dă-i bătaie!...

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (11 decembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca şi în viaţă, mintea poate fi cel mai imens obstacol sau unealtă în funcţie de felul cum alegi să o foloseşti. Şi am descoperit că majoritatea celor care au succes în viaţă spun: "Pot să fac asta şi o voi face."

citat din Hilary Swank
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alimentul sănătos

Cercetările arată
Ce vă spun acum îndată,
Că-n meniul sănătos
Stă cartoful arătos,
Fiert, prăjit sau pe grătar,
Gol, fără un sos tartar.
Că oaia s-a-îngălbenit,
Porcul s-a trichinelit
Şi se pare că-i de vină
C-a luat pesta porcină!...
Iar găina are-un of:
Ouă-n tindă, în pantof!
Păsările sunt stresate,
Zice că nu-s alergate...
În meniul sănătos
Stă cartoful fără sos.
Ce mai, fraţilor, vă spun
Că nimic nu e mai bun
Ca să n-arăţi ca plăvanul
Şi să-ţi crească burdihanul,
Să-l arăţi fălos pe stradă
Ca tot natul să îl vadă.
Deci, tuberculul gustos
Este cel mai sănătos.
Un cartof, neapărat
Eu îl văd că-i Împărat!
În meniul sănătos
Tot cartoful e băftos!
Să lăsăm carnea deoparte
C-aşa scrie într-o carte
Cu meniu de pandemie
Şi covid n-o să mai fie!

poezie de Gabriela Genţiana Groza (iunie 2020)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot mai palid, tot mai singur

Tot mai palid, tot mai singur, tot mai cadaveric,
mă-ndărătnicesc în mina asta de-ntuneric...

Izbesc mereu în straturi goale, mute şi pustii...
şi voi izbi
pân'voi albi
şi voi orbi
şi-oi împietri...

De dorul zorilor mă voi lupta
cu ceaţa grea, cu carnea mea,
tot mai pleşuv, tot mai uscat, ma cadaveric -
miner nebun în mina asta de-ntuneric...

poezie clasică de Aron Cotruş din Versuri (1925)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sardinele stăteau

în cutie în sos de roşii
vidate de o maşină
cu statut autonom
nemişcate conform certificatului
de garanţie scris în patru limbi
aflai unde se bălăceau
sardinele în zilele cele bune
sau rele
înainte de a fi pescuite
de o echipă de profesionişti
care trag plasa plină în pescadoare
o fac fără ură după ce beau
ţuică sau vodcă dis de dimineaţă
şi vorbesc despre femeile lor
grase de la carnea de porc
mâncată în timpul anilor trecuţi
când îi aşteaptă să se întoarcă
pe trei cărări de la barul fumuriu

sardinele înghesuite ştiu
cântecele auzite de la pescarii
care le îngână beţi în bărci
fumând ţigări ieftine
şi trag şnaps dintr-o sticlă
cu miros de peşte

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!