moartea unui parinte

La spovedanie

Mărturisesc părinte!
Eu am inundat laboratorul de chimie în clasa a şaptea
de-a pocnit parchetul şi
au ieşit din pământ duhurile lustruite cu lac incolor.
Eu ungeam balustrada blocului
cu păcură de la centrala termică unde îmi imaginam
că Dumnezeu aduce căldura din iad
în casele noastre.
Eu puneam piedică îngerilor până îşi rupeau aripile
şi tot eu
da părinte...
tot eu în spatele bisericii desenam pe zid cu cretă
o maşină de tocat suflete.
Mărturisesc părinte!
Le puneam mustăţi cărţilor şi le trăgeam de codiţe
spărgeam vecinii la geamuri cu privirea lor tristă
şi aruncam petarde între sânii femeilor
când veneau acasă de la schimbul trei
cu noaptea în sticle de lapte.
Tot eu îmi ţineam respiraţia când răstigneam

[...] Citeşte tot

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea unui soldat

Viaţa se contractă şi moartea e aproape,
Ca într-o scenă de toamnă.
Soldatul cade.

El nu devine pentru trei zile un personaj,
Nu-şi impune desprinderea,
Nu pretinde niciun fel de pompă.

Moartea e absolută şi lipsită de grandoare,
Ca într-o scenă de toamnă –
Când se opreşte vântul,

Când se opreşte vântul şi, acoperind cerul,
Norii îşi continuă, cu toate acestea, plutirea
Într-o direcţie sau alta.

poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea e un dialog

976

Moartea e un dialog între
Spirit şi ţărână. Cu aroganţă,
"Dispari," spune Moartea. Spiritul, " Doamnă,
Mai am o misiune şi-o speranţă."

Moartea are îndoieli – şi vine cu argumente.
Spiritul se îndepărtează de pământul orb,
Lăsând în urmă, pentru evidenţă,
Un pardesiu de colb.

poezie clasică de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Nu crucea şi nici moartea
Mă înspăimântă!
Şi ce e moartea, până la urmă?
O trecere spre altă lume...

Un înveliş al unui suflet
Se stinge către senectute.
Dar spiritul e veşnic tânăr
Şi se transferă în natură!

Ţărâna îmi e mamă
Şi codrii, fraţii mei sunt,
În timp ce Tatăl e lumina
De-a pururi priveghind!

poezie de Nicoleta Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destăinuire în noapte

Bântuit sunt părinte, e noapte-n cetate,
Mi-e suflet castel de griji şi păcate,
Şi plouă tristeţea pe lungi promenade
Dar din sclavul popor nu mai ia nimeni parte.

E calm, totul doarme. În solitara Cetate
Oroarea prăbuşe bătrâne iatace
Bântuit sunt părinte, e noapte-n cetate;
Mi-e suflet castel de griji şi păcate.

Şi parcul stă-n iarnă; sub crivăţ tenace
Diavol dă raită şi Spaima îmi tace.
Voi, Nebuni!... Suicidul ascute pumnale!
Şi vrea să se-anine de crengile-nalte
..................................................................

Te roagă părinte, e noapte-n cetate!...

rondel de Emile Nelligan, traducere de Necula Florin Dănuţ
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti pământul, eşti moartea

Eşti pământul, eşti moartea.
Anotimpul tău e-ntunericul
şi tăcerea. Nu e pe lume
nici un lucru ce mai mult decât tine
să fie-ndepărtat de zorii zilei.
Când par a te trezi
eşti numai durere,
o ai în ochi, în sânge
dar tu n-o simţi. Trăieşti
cum trăieşte o piatră,
cum trăieşte pământul dur.
Şi te-nveşmântă vise,
tresăriri şi suspine
pe care le ignori. Durerea
ca apa unui lac, se-agită şi te înconjoară.
Sunt ceruri pe faţa apei.
Tu le laşi să se destrame.
Tu eşti pământul şi moartea.

poezie clasică de Cesare Pavese, traducere de A.E. Baconsky
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc, Părinte

Auzi Părinte, am venit la tine, să-ţi spun ceva
Din oful meu, c-aşa mă doare.
Şi poate mă ajuţi c-o rugaciune dumneata,
Acum în prag de Sărbătoare.

Iubesc Părinte, un barbat. Pe-al meu?
Nu. E al nu ştiu cui.
Dar vede bunul Dumnezeu,
Că nu e vina nimănui.

Eu lupt cu mine şi aş vrea
Să nu-mi mai zboare gândul fără rost,
Dar poate faci Părinte dumneata,
Să fie totul cum a fost.

Nu pot eu face, draga mea.
Ce Dumnezeu a rânduit,
Rămâne scris in cartea sa.
Ce-i de iubit, e de iubit.

[...] Citeşte tot

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Votează moartea şi e beată
dansează popi-n urma ei
Votează moartea ştampilată
cu două oase pe cercei.
Îşi bea din craniu fără lapte
morbida cafeluţă rece
Votează moartea peste noapte
A nemişcat... Partidul Rece!
E bucuroasă şi în dinte
sclipirea minţii o apasă
Votează moartea cele Sfinte
Votează moartea Sfânta Coasă!
Se dă agheazmă de pomană
Se dau în ceruri acatiste
Se-aplaudă pe sub sutană
Votează morţii de pe liste.

Acum că moartea a plecat
Mă uit la coasă şi la mine
Cu ce partid eu am votat?

[...] Citeşte tot

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despărţire

Ne-a fost aleanul lung şi zdrobitor,
Şi zilele chinuitoare şi năpăstuite,
Dar mie care mă topesc de-al tău dor
Cum mi-au fost zilele, cum mi-au fost crud părinte?

Din depărtări vin nori înneguraţi
Şi fulgere şi stoluri de furtună,
Căci întunericul înghite şi ultim clar de lună
Căci moartea îi înghite pe-ai mei fraţi.

Şi răsăritul de va fi s-apuc
Şi moartea care vine să o păcălesc
Atunci în ale veşniciei timpuri eu mă rătăcesc
Departe de ce-am dus şi ce-am să duc.

Căci cel ce-nfruntă soarta şi norii de furtună,
Şi cel ce luptă pentru ce crede că e drept
În a soarelui lumină priveşte ca la lună
Nebântuit de temeri şi nici pic de regret.

poezie de Ionuţ Nistorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

Adoptă-mă, Cucernice Părinte,
Primeşte-mă în arealu-ţi sfânt,
Îngāduie-mi sā samăn pe Pământ
Iubirea, precum boabele de linte...

Aşază-mă în tainice cuvinte,
Un trandafir în suflet să-mi împlânt,
Şi lasă-mă, Părinte, să te cânt,
Să te primesc în inimă şi-n minte,
Covoare de petale să aştern,
În calea Ta, în paşii Tăi cu har...
Şi,-apoi, mă lasă, Doamne, ca să cern,
Praful de stele, dulcele de-amar,
Să biruiască Raiul în Infern
Şi soarta să nu mi-o mai joc la zar!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!