moştenire

Moştenire

Potopul a lăsat în urmă
Necazuri şi dezastre mari
Iar Noe ne-a lăsat o turmă
... de măgari!

epigramă de Alexandru Misiuga din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testament

Nevesti-mii, când n-oi mai fi,
Las tot ce am, plus cei doi fii.
Iar fiilor, la despărţire,
Le las... pe mă-sa moştenire!

epigramă de Virgil Petcu din Eterna epigramă (30 mai 2008)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testamentul meu

Eu vă las ca moştenire
Epigramele, cu vraful;
De n-aş crede-n nemurire,
V-aş lăsa şi epitaful...

epigramă de Gavril Glodeanu din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natalia: Ca să continuaţi şcoala v-aţi vândut pământul?
Brâncuşi: I-am dat lui Grigore partea mea de moştenire. Două hectare! Am primit în schimb Europa de Vest, şi America. Bună afacere...

replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testament

Las celor trei feciori ai mei
Drept moştenire după moarte
Trei poloboace de Jidvei...
Ce-n criptă să mi le deşarte!

epigramă de Gheorghe Gurău din Concurs de epigrame Alba Iulia, tema "Podgoriile Albei" (mai 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trădare

Ne-a lăsat Conu Iancu-o moştenire,
Sute şi mii de vorbe depre trădatori,
De la comandantul vândut de oştire,
Pân' la amorezul ce patrulează-n zori.

De ţi se-ntamplă ţie, nu este de şagă,
Toate-ncep sa doară, e sufletul pustiu,
Omenirea-ntreagă nu vrea sa-nţeleagă
Sentimentul ăsta când e trăit pe viu.

poezie de Alex Dospian (decembrie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Basarabenii, fiind ţărani majoritatea, deci conservatori şi conservanţi în sensul cel mai bun al cuvântului, nu s-au abătut de la ortodoxia apărată şi lăsată moştenire de marele Vodă Ştefan. Ei n-au tins niciodată să fie "mai catolici decât Papa", dar mai ortodocşi decât marele pontif al Vaticanului au fost şi sunt...

Efim Tarlapan în Pro-scris, interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia: De ce-ai plecat, domnule Regizor? Fugi de răspundere, ai? Te-a speriat utopia unui text? Şi acum, te ascunzi în frunze, laşule! Ţi-ai făurit legenda după care ţi-ai luat zborul, ticălos sfânt! Îmi laşi caricatura unei lumi, drept moştenire? (Femeia se ridică, dând semne clare de nebunie.) În ce să cred acum, când mintea mea se pierde în bezna pustiului? Aripi negre, ca o cortină, acoperă orizontul...

replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geografia are patru mari eroi: Alexandru (care a dus influenţa greacă până la Gange), Marco Polo, Columb şi Magelan. Dar eroul macedonian şi-a putut realiza în mare parte scurta şi uluitoarea carieră pentru că tatăl său îi lăsase moştenire toată forţa militară şi toată înţelepciunea Greciei, acaparate cu şiretenie de către el. Columb a descoperit o lume nouă, ajutat de fraţii Pinzon şi de alţi marinari spanioli, care, datorită aşezării geografice a ţării lor, cunoşteau mai bine decât toţi ceilalţi navigatori existenţa unor pământuri misterioase în largul oceanului. Magelan şi-a văzut completat înconjurul planetei graţie energiei lui Sebastian del Cano, care s-a priceput să ducă la bun sfârşit proiectul. Marco Polo n-a avut colaboratori. A fost un simplu neguţător genial, îndrăgostit de studii şi de descoperiri, care învăţa cu uşurinţă limbi străine şi se adapta cu aceeaşi uşurinţă la diferite medii de viaţă. O minte vioaie, în stare să îndeplinească cele mai variate îndeletniciri.

Vicente Blasco Ibanez în Călătoria unui romancier în jurul lumii, volumul II
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalm licorii Bahice sau Vitis vinifera silvestris

De pe plaiuri geto-dace,
Precum toată lumea ştie,
Răsărit-a din găoace
Zeama viţei de la vie;
Nu era lucru de şagă,
Mana cea dumnezeiască,
Dacilor le era dragă
Şi-ncepuse s-o slăvească!
Ba chiar botezat-au mustul
Dupa-aromă şi culoare,
Şi clasându-l după gustul
Fiecăruia-n favoare...
Vinul negru de Fetească
Cu mireasmă de pădure,
Trăgător ca să trezească
Vânele, să fie dure;
Roză, dulce, delicată,
Vine din deal Busuioaca,
De-i băut cu judecată
Nu ţi se va bate toaca;

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Zamolxeanu (29 mai 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!