Toate rezultatele despre mirositor, pagina 2
Cristale trucate
cum sunt cărțile scoase din buzunar
arată ochii tăi fardați atent
ca o zi emoționantă cu sclipiri
stoarse dintr-un gând fugar
ne ținem de mână și ne dăruim cristalele
false scoase la plimbare înainte de a fi
aruncate în primul coș mirositor de gunoi
îți caut teama din priviri instalată
la mare artă în pași de vals de voința
moartă aveai iubirea țâșnită din noi doi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vals
- poezii despre plimbare
- poezii despre ochi
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre gânduri
- poezii despre frică
- poezii despre dans
- poezii despre cărți
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cu o primă floare, încep toate primăverile! Care bucurie poate fi mai mare, când dacă mergi printr-un lan nesfârșit de scaeți și buruieni, rău mirositor, vezi lucind în soare o floare și simți adierea parfumului ei? Poți fi atât de fericit, ca în momentul când cel ce stă mult sub apă, iese la suprafață și trage prima gură de aer, cu fața spre soare și cu ochii lăcrimând a viață. Poți fi atăt de fericit, ca cel ce mult timp nu a avut parte de lumină sau nu a știut cum este "lumina" niciodată. Să ne bucurăm de prima floare, de aerul vieții curat. Să ne bucurăm de lumină!
Viorel Muha (februarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre lumină
- citate despre viață
- citate despre bucurie
- citate despre aer
- citate despre timp
- citate despre primăvară
- citate despre ochi
- citate despre gură
- citate despre flori
Numai pietrele mor frumos
De ce sa ne ingroape, de ce sa ne arda?
Parasita de suflet,
Despartita de cer, intinsa la orizontala,
Carnea noastra nu stie sa dispara discret.
Ce mai ramane din noi devine umila hrana
Pentru bacterii si alte vietuitoare primitive
Care ne devoreaza incet, prea incet.
Parasita de suflet, carnea noastra
Se descompune incomplet,
Ca florile in glastra: mirositor si abject.
Orgolii, orgolii, orgolii...
De ce am merita sa fim mai presus
Ca florile sau ca alte vietuitoare sub soare?
Numai pietrele mor frumos
Si uneori copacii -
In picioare.
poezie de Marina Samoilă
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre suflet, poezii despre picioare, poezii despre frumusețe, poezii despre flori, poezii despre devenire, poezii despre copaci sau poezii despre Soare
Primavară
Miroși a flori de primăvară,
A brândușă, a tămâioară.
Căldură emani prin orice por,
Să-mi aline al meu dor:
Dor de copaci înfrunziți,
Dor de ghiocei pitici,
Dor de păsări cântătoare,
Dor de ploi trecătoare,
Dor de soare strălucitor,
Dor de liliac mirositor,
Dor de râsete pe câmpii,
Dor de viață, copilării.
Miroși a liniște, a iubire,
Gânduri bune și fericire.
Emani prin pori doar bunătate,
Primăveri îndepărtate.
Privirea ți-s copacii înfrunziți,
Ghiocei abia înfloriți
Zâmbetul strălucește-n zare,
[...] Citește tot
poezie de Adriana Monica Burtea
Adăugat de Adriana Monica Burtea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre primăvară, poezii despre zâmbet, poezii despre văi, poezii despre viață, poezii despre râs, poezii despre păsări sau poezii despre ploaie
Tablou din cuvinte
pietrele respiră un aer mirositor a veșnicie
cuibăresc în mine păsări cântătoare
multe femei au cerul străpuns de fulgere
iar bărbații își scrijelesc fruntea de stele
numai bătrânii de singurătate, uită ochii departe
și așteaptă nepoții plini de neastâmpăr
să le înmugurească timpul cu întrebări
pământul respiră aerul purificat al morții
anotimpurile s-au înfrățit cu cerul
plouă rar și mult
ninge la fel
călătorii suportă drumurile răscolite de întâmplări
lumina alunecă șchioapă prin gânduri
și desfințează vămile
moartea cade rece
păsările zboară vertical
gândurile ne ademenesc deasupra de nori
iar imperiul făgăduit
s-a întrupat în tăcere
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (17 septembrie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre aer, poezii despre zbor, poezii despre vamă, poezii despre tăcere sau poezii despre timp
Gloata se cucerește dacă-i vorbești despre bătălii, regi, elefanți și ființe fantastice; despre fericirea ce va veni după moarte, dacă-i vorbești despre lumina vie ce le-a păzit nașterea, despre îngerii care roiesc în jurul lor, despre demonii care-i amenință și despre iubire, iubire, această promisiune a uitării și îndestulării. Vorbește-le despre toate acestea și te vor iubi; vor face din tine egalul unui zeu. Dar tu, tu vei ști, pentru că ești aici în fața mea, tu, francul urât mirositor pe care hazardul l-a pus în mâinile mele, vei ști că toate astea nu sunt decât un văl parfumat, după care se ascunde nesfârșita durere a nopții.
citat din Mathias Enard
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre iubire, citate despre îngeri, citate despre vorbire, citate despre uitare, citate despre război, citate despre promisiuni, citate despre noapte sau citate despre naștere
De unde ați cumpărat?
Din înaltul plin de boare rece,
Curg serpentine de carmin
Și un domn să-i zicem Toma trece
Pe bulevardul Bolintin.
În urma lui, cu doi-trei metri
Cu pasul rar și săltăreț
Venea Manole zis al Petrei
Cu nasu-n vânt, cu părul creț
Și cum trecea prin filieră
Și parc și oameni și decor
Lui Toma-i scapă-n atmosferă
Un pârț urât mirositor.
Un aer greu, de neft, de varză,
Ce-i intră în nări, în gât, în oase
Și împrăștie, până să se piarză
Suspecte gaze puturoase.
[...] Citește tot
poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre păr, poezii despre parcuri, poezii despre metrologie, poezii despre lungime, poezii despre calități, poezii despre calitate sau poezii despre atmosferă
S-a desfăcut din mugur, într-o dimineață caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte, ațipind, până a doua zi, venirea soarelui. Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, și toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului. În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor.
Emil Gârleanu în Din lumea celor care nu cuvântă, Frunza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre aur, citate despre Soare, citate despre început, citate despre verde, citate despre tristețe sau citate despre singurătate
Nașterea Mântuitorului
În Betleem colo-n oraș
Dormeau visând locuitorii
Iar lângă turmă, pe imaș
Stăteau de pază, treji, păstorii.
Și-n miez de noapte dulce cânt
Din cer cu stele-a răsunat
Se rumenise cerul sfânt
Păstorii s-au cutremurat.
Din slăvi un înger coborî:
"Fiți veseli" - îngerul le-a spus
"Plecați, și-n staul veți găsi
Pe Craiul stelelor de sus!"
Păstorii veseli, în oraș
Spre staul cu pași iuți porniră
Și-un prunc atât de drăgălaș
Acolo-n paie ei găsiră.
[...] Citește tot
poezie clasică de Ion Creangă
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre creștinism, poezii despre Iisus Hristos, poezii despre stele, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre religie, poezii despre rai sau poezii despre oraș
Te caut
calc căzut în mine, în neliniști pe o frunză de timp ruginită
descopăr un pom, o pasăre, o toamnă întârziată, liniștită
calc pământul negru, afânat, mirositor și lung privesc un nor
descopăr că totul este ceva, ce demult am uitat să văd și toate dor
calc pragul casei bătrânești și mă opresc în tinda, bătrână, veche
descopăr ani mei, în pereți, în șopronul casei, în pridvor și-n vetre
calc drumul pădurii pieptiș, urcând acolo sus în poiana vieții mele
descopăr ca o imagine fugară, în ceață, pe tine iubirea mea fierbinte
calc drmul vieții uitâdu-mă înapoi, plecând pe drumul sorții mele
descopăr o amintire, un tablou, un sân, un gând, drumuri multe
calc cu privirea îndreptată inainte și te caut în mare de mulțime
descopăr după un timp că te-am găsit demult și ești acasă, la mine
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bătrânețe, poezii despre uitare, poezii despre toamnă, poezii despre păduri sau poezii despre negru