masca

Purtăm o mască [We wear the mask]

Purtăm o mască – minte şi rânjeşte,
Ne-ascunde obrajii, ochii ni-i umbreşte –
E viclenia noastră omenească;
Inima frântă poate să zâmbească
Şi gura multe lucruri bălmăjeşte.

De ce această lume-n care stăm
Să ştie clar cât plângem şi oftăm?
Mai bine s-o lăsăm să ne privească,
Atâta vreme cât purtăm o mască.

Zâmbim, Hristoase, însă al nostru plâns
Din suflet chinuit se înalţă-n sus.
Cântăm, dar sub picior ţărâna-i rea
Şi calea este lungă şi e grea;
Dar lumea s-o lăsăm să se-amăgească,
Pe-al nostru chip s-avem mereu o mască.

poezie de Paul Laurence Dunbar, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chip în chip

Cine-şi poartă mască
Pe alta n-o demască
E legea lor firească
Nascând amor de iască

Chip în chip să lucească
Sticlind visul în mască
Cu pară nelumească
Luciferească-ţi

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ascuns soarele sub mască

Dimineaţa,
Sculându-mă devreme,
Am adunat
Un pumn de stele,
Să le aştern
Pe masa mea.

Soarele căzut
De pe bolta
Cerească
L-am prins
Şi l-am ascuns
Sub mască...

Cu raza lui
Cea mai fierbinte.

poezie de Constantin Iordache din Buchet de ghiocei pentru femei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Masca ochilor iubirii

Iubirile adevărate
Discrete sunt din veşnicie
Şi poartă măşti de pandemie,
De ochi să fie protejate.

Că ochii văd şi virusează,
Iubirile contaminând,
Spre gura lumii transmiţând
Că dragostea se protejează,

Purtând în taină, precaută,
O mască doar de ea văzută.

poezie de Marius Robu (17 mai 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Port o mască de piatră

port o mască de piatră
cu o expresie facială
cenuşiu-bizară
prin lume mi-e mai uşor
aşa
când se depune praful
peste zâmbete
peste ochi
pe ziduri şi
uneori
peste cicatrici

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ţi-ai pus mască

şi semeni cu celelalte fete
femei care circulă
pe strada stropită cu dez
infectant special - mă tem
să nu agăţ altă mas
că toate sunt
la fel de frumoase - şi să mă îndrăgostesc
de altă fată
femeie cu masca care circulă
circulă pe unde circuli şi tu

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chip cioplit

Prezentul se fotografiază cu mască
Alături de copiii de grupa zero
Asigurându-i că viaţa adevărată
Este cea virtuală
"În vecii vecilor, Amin...."
... Acolo unde nu este durere,
Nici întristare..."
Ecrane manipulatoare scriu
Cu mâini cumpărate
Rapoarte umflate
Despre tulpini
Care apar
Peste noapte
Din mască în mască
Ura a infectat oamenii
Împărţind omenirea
Între asimptomatici,
Imunizaţi, vinovaţi,
Şi cei care şi-ar dori
A trăi într-o lume

[...] Citeşte tot

poezie de Vîlceanu Daniela (20 martie 2021)
Adăugat de Vîlceanu Daniela
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste simplă

Şi deodată amintirile-mi pecetluiesc buzele
şi deodată simt masca de piatră a sfinxului
şi surâd cu buzele mele de piatră,
totul s-a întâmplat cu milenii sau cu cîteva clipe în urmă
şi surîd chiar acestei dileme
şi masca de piatră mi se lipeşte pe faţă
şi n-o va mai smulge
decît pentru a arăta sfincşilor care dorm în deşert
obrazul meu viu

poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa e un bal mascat

În viaţa noastră, oameni ni se spune,
Dar timpul ne transformă într-o mască,
Ce-o afişezi pe chip, când ieşi în lume
Şi joci un rol de dur sau gură cască.

Vecina mea e-o mască reuşită
Şi mă holbez din când în când la ea,
Pe mulţi bărbaţi îi bagă în ispită,
Dar masca mea de om fidel n-o vrea!

Nevasta mea e omul ce pozează
În masca ei, de-o viaţă, a cinstită
Şi-acum vecinul, aprig, o tratează...
Eu tac, e medic-şef, iar ea-i răcită!

Sunt împlinit, căci stăm cu mama-soacră,
Nu poartă masca ei de poamă acră,
E-o doamnă, pentru noi ea se consacră,
Dar pentru ea, doar fiică-sa e sacră.

[...] Citeşte tot

poezie de Mirela Grigore din Un râs asumat
Adăugat de Mirela Grigore
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duelul Măştilor

Copacii nu poartă măşti,
Ne dăruiesc roada, fireşti
Florile ne desfată privirea
Nu ne mint, nu vor nemurirea.
Păsările ne cântă în dimineaţă
Nu ne cer aplauze,
frigul ne dezgheaţă
Cerul ne trimite lumină
Mângâindu-ne în raza-I divină.
Nu ne cere preţ şi nici socoteală,
Suntem copii lui, ne este mamă.
Dumnezeu ne iubeşte şi ne iartă,
De suntem vii sau suflet de piatră.
Oamenii din ce os îs construiţi
Într-o mie de măşti zidiţi...
În inimă plânge, cu o mască zâmbeşte
Îţi întinde mâna, cu o mască te urăşte.
M-aş face frate cu pădurea
Să fug de masca ca securea.
M-aş face o pasăre fără de ură

[...] Citeşte tot

poezie de Tamara Tomiris Gorincioi (5 aprilie 2018)
Adăugat de Tamara Tomiris Gorincioi
Comentează! | Votează! | Copiază!