Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

judecată

Poezii despre judecată, pagina 2

Pavel Lică

Gazelul dreptei judecăți

Crezi că Themis lumea-ndreaptă
Cu balanța-n mâna dreaptă?

Poate fi în întuneric
Judecată înțeleaptă?

Robele de aur grele
Pot spre Cer urca o treaptă?

Dacă sufletul te doare
Și dreptatea o așteaptă,

Nu uita, brațele crucii
Sunt balanța cea mai dreaptă!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Constantinescu

Conștiința și dreapta judecată

O lună plină atinge subtil a mea suflare,
Iar sufletul tresaltă cuprins de-un tainic jar,
Voiește-n zbor să plece către o altă zare,
Să fie doar o clipă, lângă divin hotar.
Și iată-mă cu gândul pe-o iarbă verde crud
Unde-i răbojul vieții cu clipe, ani și fapte,
Conștiința mă așteaptă, zeci de-ntrebări aud
Ea vrea răspunsuri drepte, nu lamentări și șoapte.
"Spune-mi acum de poți, ce-ai dat prin al tău grai
Și prin cuvântul spus ori gândul nerostit?
Te-ai dus către lumină când speriat erai
Sau ai trăit haotic, prin patimi rătăcit?
Ți-ai ajutat vreun frate de rele să nu piară
Sau nici nu ți-a păsat de nesfârșitu-i chin?
L-ai tras din ceața deasă și traiul de ocară
Sau ai privit râzând cum bea mereu venin?
Ai dăruit sămânță de dragoste și pace
Ori ai sădit doar spini și multă mătrăgună?
Căci iată, vine o vreme, când totul se preface
În judecată dreaptă ce faptele-ți adună.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am și uitat cum se zâmbește

Am și uitat cum se zâmbește,
De ger, mi-s buzele de iască.
Murit-a încă o nădejde,
Un cântec nou o să se nască.
Un cântec care, fără voie,
Îmi va porni spre judecată...
Iubirea, însă, n-are voie,
Când știe a cânta, să tacă.

poezie celebră de (1915), traducere de Madeleine Fortunescu
Adăugat de SimonaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gheorghe Culicovschi

Replici scrise în ședința de judecată

Eu:

Astăzi Radu, procurorul,
Nu-l mai caută-n dosar.
El găsit-a "Adevărul",
Șase pagini, la... chioșcar!

El:
Amicului Culicovschi

Mi-ai trimis, în dar, catrenul
Cu cititul în ziar.
Adevărul e că, astăzi,
"Adevărul" are... har!

Eu:

Cel ce n-are-n sine har
Degeaba îl caută-n ziar!

poezie celebră de din Desene altoite pe catrene avocățești (aprilie 2002)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Erijat în instanță de judecată

Pe globul ocular
al creierului minții,
într-o agonie celest㠖
din răsputeri alergau elementele firii
într-un exercițiu de zbor ireversibil,
asemenea gândului celulele mele
din trupul iubirii comprehensibil,
într-o alegare nebună spre viitor
se-nghesuiau să răsară-n decor
cum însăși ideea de zbor, particule grele –
prin vămile-albastre se sfâșiau între ele
cu buzele, cu limba, cu dinții.

Într-un limbaj universal
se-ngemănau între ele,
devenind nebuloase de stele
cuvintele tale – cuvintele mele,
grațioase tăceri sau iluzii sonore,
exacerbare de cântec pus în surdin㠖
într-un echilibru fragil: oglinzi incolore,

[...] Citește tot

poezie de din Însemnele materiei (august 2013)
Adăugat de Dumitru GăleșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Cred

Cred că sunt un arc
pe care se sprijină stâlpii
și tu privești gânditor bolta,
are basoreliefuri și-n mijloc pictură
culorile curg peste tine,
te simți mai ușor în greutate, plutești.

Aerul nu-i rece ca singurătatea
în care lumina fuge din felinare noaptea
și cazi în conul de umbră
al norilor care nu lasă stelele să se mărite.
Eo bâjbâială pură
ochii își caută lumina,
pupilele se dilată tot mai clar
ca întunericul laș în ochii orbului.
Izvoarele uită să iese la suprafață
se plimbă prin adâncul pământului
ca un țipăt de pasăre în noapte
speriată de vise în somn
și un om plin de remușcări îi suge rărunchii.

[...] Citește tot

poezie de (10 iulie 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu SârbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Fabula broaștelor ce orăcăie polen

Trei broscuțe pricăjite
În trei scorburi de tei cuibărite
Primiră citație cu mare aclamație
De la țapul cu corn demn
Și cu nasul său de lemn
Că sunt date în judecată
Fiindcă orăcăie polen
Și-l fac să-mi strănute
Să-si deranjeze neîncetat
Barba cu status pieptănat
Cu principiu de dreptate înalt
De nu-i stă nimeni in față
Când in coarne îl înhață
Ce nu-i merge cu o broscuță
Ascunsă in scorbură de tei
Și râzându-i cu zâmbet de tei
Și asa că hotărî să le deie in judecată
La curtea de măgar prezidată
Cu o rătuscă moțată isteață
De broscuțe aleasă

[...] Citește tot

fabulă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La judecată

Azi e zi de judecată,
Multă lume la palat
A venit cătând dreptatea,
La maritul împărat.

Doi oșteni cu zale lucii,
Străjuiesc înalta poartă
Și-i invită înăuntru
Pe acei care așteapta.

Prima jalbă fu poftită
Și intrară la divan
Cu căciulile în mână,
Un morar si un țăran.

Spuneți oameni buni, ce este
De-ati ajuns la judecată?
Cine e jeluitorul
Și ce treabă e-ncurcată?

[...] Citește tot

poezie de (16 iunie 2010)
Adăugat de George LacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Anormalitate

Când soarta nu îți e precară,
Aflând iubirii plinătatea
Trăiești intens realitatea
Și fericirea ți-e plenară
Dar coada dracului murdară
Creează anormalitatea
Ea speculând naivitatea
Se vâră autoritară
Iubita vezi că-i arțăgoasă
Învăluită de-o angoasă
Și furioasă, astăzi "cată",
A-ți spune prin demers ocult:
- Te dau iubite-n judecată,
Că nu m–ai mai bătut de mult!

sonet epigramatic de din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ștefan Marinescu

Corp astral

Ca sfinții pe catapeteasmă
Cu fruntea aureolată
E frunza, floarea cea mireasmă
De aură înconjurată
Chiar bietelor viețuitoare,
O libelulă sau o floare,
De li se rupe o sepală,
O aripă sau o petală,
Conturul lor fin, dantelat
Rămâne nemodificat.

Făptura noastră gânditoare
Neânțeleasă de oricare,
Cu trup și suflet sfârtecat
De violență, de păcat,
În aura ei colorată
Așteaptă dreapta judecată.

poezie de din Rezonanțe (2008)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook