Poezii despre intregime, pagina 2
Roger Heston
Oh, de multe ori eu și Ernest Hyde
Am argumentat despre libertatea voinței de a alege.
Metafora mea favorită era taurul lui Prickett
Legat pe pășune, liber să pască, știi, cât îi ajungea
Funia legată de țăruș.
Într-o zi, în timp ce argumentam noi așa, am văzut taurul
Trăgând de funie pentru a ajunge la iarba
De dincolo de cercul păscut în întregime,
Și, smulgând țărușul, cu coarnele înainte,
A pornit-o către noi.
"Ce e aia, libertatea de a alege sau cum?" a spus Ernest, alergând.
Am căzut chiar când m-a străpuns de moarte.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre tauri, poezii despre moarte sau poezii despre metafore
E dorul greu și nu mai trece
Evadez într-o carte-
Dragă mi-e, s-o cuprind:
O, filele-i înmiresmate
Rup ochii mei în jumătăți de nimb,
Unde nu e trădare-
Leac asemănător parcurge
Golul din suflet, ce nu are
Rost de-a se traduce.
Evadez într-o lume,
Umbra-i mă întoarce spre lumină,
Șarada cărții, fila ecumenă,
Istorisește pacea divină.
Neobișnuit de calmă,
Urăște închisă să stea,
Mai aproape de mine,
Ar învăța și ea să poată evada-
Indiferent în ce lume,
Timp, spațiu, însă, în întregime,
Revăzută, ca astăzi,
Esteră, aidoma Cerului, deschisă rămâne-
[...] Citește tot
poezie de Lilia Manole (18 mai 2018)
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre dor
- poezii despre învățătură
- poezii despre traducere
- poezii despre suflet
- poezii despre spațiu și timp
- poezii despre prezent
- poezii despre pace
- poezii despre ochi
Timpul va alina durerea
Tristețea acestor zile
Este închisă și limitată-n timp,
Ea se mișcă spre viitor
Într-un urcuș încărcat de suferințe.
Dar toate aceste sentimente, care acum
Sunt atât de vii și de prezente,
Nu-și pot menține proaspătă intensitatea
Pe măsură ce timpul începe vindecarea.
Oricum, o rană atât de adâncă
Nu va putea fi vreodată acoperită -n întregime;
Însă fiecare suferință devine,
De la o zi la alta, din ce în ce mai mică.
Nimeni și nimic nu poate șterge definitiv
Urmele durerii înscrise în mintea ta;
Dar acolo sunt și alte amintiri, mai luminoase,
Pe care timpul te va lăsa să le descoperi.
Deși inima nu va permite, pur și simplu,
Amărăciunii să dispară,
Ecourile se vor diminua
Chiar dacă memoria rămâne.
poezie de Bruce B. Wilmer, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suferință
- poezii despre durere
- poezii despre zile
- poezii despre viitor
- poezii despre tristețe
- poezii despre lumină
- poezii despre inimă
- poezii despre devenire
Liniște bizară
Ce liniște e astă seară-n casă!
O liniște cum n-a mai fost de mult,
Și-mi place vocea ei și o ascult,
Mă-nvăluie, m-atrage, e frumoasă.
Nu mi-am dorit așa o seară tristă,
Dar dacă e aici pot s-o admir
În mersul ei ușor, ca un zefir,
Și c-o aromă care nu există.
Valsează, e desculță, e ușoară,
Aud, cumva, o muzică de dans,
Dispare și apare-ntr-un balans
Iar muzica devine mai bizară.
Mă vede și, în fumul de țigară,
Se-apropie șoptindu-mi câte-un vers
Din epopeea timpului pervers
Ce caută acum s-o dea afară.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre poezie, poezii despre versuri, poezii despre muzică, poezii despre dans, poezii despre voce, poezii despre viteză sau poezii despre vals
După
Hai, să alegem un cuvânt drăguț, să zicem, "seară",
Și să ne cățărăm prin el în trecut,
Sau să ne așezăm pe turnul lui "Dacă", cercetând
Regatele roze pe care le-am pierdut.
Din fiecare colț schiopătează o mie
De plictiseli care spun: "Salutați-ne"." Noi suntem viață".
Hai, să înconjurăm asfințitul, să-l mulgem
Intr-o carafa și să-l bem în întregime.
Sau, hai, să împletim în arbustul cu zgorghine roșii
Efemerul imaginei noastre cenușii
Pentru a vibra în trilul vrăbiilor
Și a deveni incandescenți în clipa când se lasă roua.
Sau să tragem distanța în casă și să o înlănțuim
Ȋn colțul unei camere;
Ȋncantați de urletul ei sălbatic
Să cerșim fragmente din visul noastru.
[...] Citește tot
poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vrăbii, poezii despre visare, poezii despre viață, poezii despre trandafiri, poezii despre seară, poezii despre roșu, poezii despre roz, poezii despre rouă, poezii despre monarhie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Noiembrie cu maci
izgoniți din lan macii ard și se scutură pe asfalt
într-un paradis arid și secetos fără nici un râu
un fur a băut în întregime apele
să rămână numai otrava și exilul spre cer
și pălăvrăgelile despre fericire
ca să-l pipăi cu mâinile sfârșitul e coborât în stradă
predicatorii morții tac nu mai amintesc de moarte
nu umblă cu flacăra aprinsă în mână li s-ar stinge
cuvintele lor ar suna un amestec grețos de salive
hrană pentru cancerul timpului de neadevăruri
macii au fost izgoniți din lan
înăbușiți de junglă
n-au apucat să viseze să fie mântuiți
avuseseră de trăit bucuria tinereții doar o vară
Dumnezeu însuși e tulburat și descumpănit
de ce atâta exil și izgonire de pe pământ
de ce atâta plânset al celor ce-și strigă disperați
[...] Citește tot
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre sfârșit, poezii despre râuri, poezii despre religie, poezii despre rai sau poezii despre plâns
Cei care-am fost
Prin ungherele minții licăresc amintiri,
Amintirile pastelate-ale celor care-am fost,
Imagini de-altădată, gingașe-alcătuiri,
Zâmbetele de demult al celor care-am fost.
Erau toate atât de simple și pline de candoare
Ori timpul ne-a rescris în întregime viața de atunci?
Dacă-am putea-o retrăi, spune-mi, oare
Am lua-o de la capăt?
Oare-am putea?
Amintirile sunt de-atâtea ori frumoase, iar
Tot ce-a fost trist uităm să ne-amintim
Sau abandonăm în urma noastră doar.
Oricum, de câte ori am râs ne amintim
Atunci când ne-amintim
De cei care-am fost,
De cei care-am fost...
[...] Citește tot
cântec interpretat de Barbra Streisand, muzica de Alan Bergman / Marilyn Bergman / Marvin Hamlisch, versuri de Alan Bergman, Marilyn Bergman and Marvin Hamlisch din The Way We Were, 1974 (1974)
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre amintiri, poezii despre zâmbet, poezii despre râs, poezii despre internet, poezii despre inocență sau poezii despre imagine
Lumea putea
să confirme că era un ozn
dar nimeni nu știa de unde
apăruse în toată splendoarea lui
și nu era om să nu recunoască
frumusețea lui metalică în întregime
mulți și-au spus că trebuie
să fie făcut de neeuropenii
cei răi care se uită urât
la europeni cei buni
era atât de încăpător
încât intrau șase sau șapte
prichindeii de până-n clasa a șasea sau
a opta dacă erau mai mici
dar ei nu erau impresionați
de ozn aterizat în parcul
de joacă și de mici nebunii copilărești
au urcat scările fără teamă
știau totul despre vehicul
păreau stăpânii lui
și adulții priveau hipnotizați
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre transporturi, poezii despre recorduri, poezii despre parcuri, poezii despre oraș, poezii despre nebunie, poezii despre jocuri sau poezii despre frumusețe
Gâște sălbatice
Voi nu trebuie să fiți înțelegătoare.
Voi nu trebuie să mergeți în genunchi
o sută de mile prin deșert, pocăindu-vă.
Voi trebuie doar să permiteți animalului împăcat din trupul vostru
să iubească ceea ce-i place să iubească.
Vorbiți-mi despre disperările voastre și vă voi povesti despre ale mele.
Între timp, lumea merge înainte.
Între timp, peste șesuri verzi și peste sălciile prundului,
peste munți și peste râuri,
razele soarelui și stropii limpezi ai ploii traversează peisajul.
Între timp sus, în aerul rece, proaspăt și-albastru, gâștele sălbatice
se reîntorc în zbor la cuiburile lor.
Oricine ai fi, nu contează deloc cât de singur ești,
lumea se dezvăluie, în întregime, imaginației tale,
te strigă asemeni gâștelor sălbatice, pătrunzător și incitant
mereu și fără contenire, semnalizându-ți locul
în marea familie a lucrurilor.
poezie de Mary Oliver din Lucrarea visurilor, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gâște, poezii despre zbor, poezii despre zoologie, poezii despre verde, poezii despre ploaie, poezii despre peisaje sau poezii despre munți
Decalog
Prima poruncă: Să aștepți oricât.
A doua poruncă: Să aștepți orice.
A treia poruncă: Să nu-ți amintești, în schimb, orice. Nu sunt bune decât amintirile care te ajută să trăiești în prezent.
A patra poruncă: Să nu numeri zilele.
A cincea poruncă: Să nu uiți că orice așteptare e provizorie, chiar dacă durează toată viața.
A șasea poruncă: Repetă că nu există pustiu. Există doar incapacitatea noastră de a umple golul în care trăim.
A șaptea poruncă: Nu pune în aceeași oală și rugăciunea și pe Dumnezeu. Rugăciunea este uneori o formă de a spera a celui ce nu îndrăznește să spere singur.
A opta poruncă: Dacă gândul ăsta te ajută, nu evita să recunoști că speri neavând altceva mai bun de făcut sau chiar pentru a te feri de urmările faptului că nu faci nimic.
A noua poruncă: Binecuvântează ocazia de a-ți aparține în întregime. Singurătatea e o târfă care nu te învinuiește că ești egoist.
A zecea poruncă: Amintește-ți că paradisul a fost, aproape sigur, într-o grotă.
poezie celebră de Octavian Paler din Viața pe un peron
Adăugat de ea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prima poruncă: Să aștepți oricât. - sunt de acord A doua poruncă: Să aștepți orice. - nu sunt de acord [...] | Citește tot comentariul
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre schimbare sau poezii despre prostituție